Tilişca Mărginimii Sibiului, tradiţii şi obiceiuri din străbuni
Scris de Lumea SatuluiDe fiecare dată, în a doua sâmbătă a lunii martie, de Sântoader, copiii ţăranilor-oieri tilişcani „se prind de veri şi văruţe“. Sunt acei copii care în toamnă vor merge la şcoală în clasa I. Şi nu puţini la număr. Ci exact câţi s-au născut şi crescut până la vârsta de 6 ani. Adică, între 40-50 de fete şi băieţi, la o populaţie de aproape 2.000 de locuitori, satul având cea mai mare natalitate din întreaga Mărginime a Sibiului.
Respectarea datinei din străbuni presupune ca femeia tilişcană, viitoare mamă, să vină să nască în maternitatea din Sibiu, iar înregistrarea nou-născutului să se facă în registrele primăriei din sat, indiferent cât de departe îşi are tilişcanul stâna şi oile la păscut sau la iernat: fie în apropierea satului natal, fie în Banat, Bărăgan sau Delta Dunării. Cu toţii, de Sântoader, îşi aduc copiii în faţa altarului bătrânei biserici ortodoxe a satului de munte. Dar nu oricum. Ci îmbrăcaţi, din cap până în picioare, în haine româneşti, ţesute, croite, brodate şi cusute pe măsura priceperii şi gustului fiecărei mămici sau bunici. Haine noi sau haine vechi. Însă tare frumoase şi în bună-stare de purtare, moştenite de la părinţii lor sau de la străbunicii şi bunicii acestora! Şi, de cele mai multe ori, lucrate în urmă cu peste o sută de ani!
În acea zi de sărbătoare a Sântoaderului, mamele şi bunicele „văricilor“ şi „văruţelor“ pregătesc cele mai alese mâncăruri şi bucate ale Postului de Paşti, dar din care să nu lipsească tradiţionalul grâu fiert şi sfinţit, îndulcit cu miere de albine şi aromat cu bomboane şi cu miez de nucă. După servirea mesei de prânz, copiii sărbătoriţi se prind în jocul popular şi în cântecul doinit al ansamblurilor folclorice ale copiilor, sugestiv denumite „Tilişcuţa“, „Fluieraşul“ şi „Ciobănaşul“.
Cam aşa arată, în fiecare început de primăvară, frumoasa şi cumintea rânduială, datina străbună fiind considerată a fi tot atât de veche precum nemuritoarele ziduri ale Cetăţii Dacice a satului. Cea care, de peste 2000 de ani, stă de veghe pe un înalt pinten al Munţilor Cindrelului.
În data de 15 august, de sfânta sărbătoare a Adormirii Maicii Domnului, poiana ei urmează să găzduiască o tradiţională serbare câmpenească, cea a întâlnirii tuturor oierilor mărgineni şi sibieni. Invitaţii lor de onoare sunt „ortacii“ în ale ciobăniei, veniţi de peste munţi, din Vaideienii Vâlcei şi Rânca Gorjului!
Ioan Vulcan-Agniteanul
Articole recente - Lumea Satului
- Inovație prin însămânțare
- Agricultura, vinovatul de serviciu
- Pentru Darius, agricultura este o artă...
- Noile Tehnici Genomice (NTG), abordarea Comisiei Europene
- Mănăstirea Bogdana, inima ce bate pentru voievozii Moldovei
- Tradiția cu ciopoare prin ochii unei tinere ciobănițe din județul Hunedoara
- Proiect de act normativ pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin și avicol
- Proiect de act normativ pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovinelor de carne și al bivolițelor
- APIA aduce clarificări importante cu privire la stadiul controlului clasic pe teren - Campania 2023
- A fost prelungită perioada de aplicare a prevederilor privind instituirea unei scheme de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură