Se apropie campania de fătări, o perioadă intensă atât pentru animale, cât şi pentru proprietarii de ovine. În acest sens Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Sibiu vine în întâmpinarea oierilor cu sfaturi practice pentru menţinerea unui efectiv de animale sănătoase, care se va reflecta mai târziu în producţii bune şi valorificare superioară.

Sibiul deţine 552.000 de oi

Creşterea ovinelor în judeţul Sibiu are tradiţie de secole, condiţionată în primul rând de faptul că această specie valorifică cel mai bine păşunile şi fâneţele din zonele de deal şi de munte, spaţiul acestui judeţ fiind generos atât ca relief, peisaj, accesibilitate cât şi prin producţia diversificată, care face din creşterea ovinelor o ramură foarte importantă a zootehniei judeţului. Avantajele economice (ma­teriale şi financiare) pe care le oferă această specie de animale au determinat ca în ultimii 10 ani dinamica efectivelor totale şi de oi mame să aibă o evoluţie constantă, cu unele creşteri naturale prin menţinerea în efectiv a mieluţelor pentru înlocuirea reformelor sau a animalelor vândute, sacrificate, moarte sau dispărute faţă de alte specii de animale care se cresc în judeţul nostru (bovine, cabaline, porcine).

În acest context, la 1 ianuarie 2014 în judeţul Sibiu se înregistrează un efectiv total de ovine de 552.205 capete, dintre care 471.720 de oi mame şi mioare, care sunt crescute în 25 de exploataţii comerciale de tip A şi 4.055 de exploataţii nonprofesionale la gospodăriile populaţiei, ponderea cea mai mare reprezentând-o gospodăriile în care se cresc efective de ovine cuprinse între 50 şi 500 de capete (64%), urmate de exploataţiile cu ovine până la 50 de capete, care reprezintă 23%, şi exploataţiile în care se cresc peste 500 capete ovine, ce reprezintă 13% din numărul total de ovine.

Începe campania de fătări

O etapă prioritară în tehnologia de creştere a ovinelor o constituie activitatea de reproducţie (monta şi obţinerea de miei prin fătări în campanii organizate), care asigură venituri importante prin vânzarea de miei vii, carne de miel, precum şi creşterea numerică a efectivului.

Campania de fătări la ovine se desfăşoară, în sistemul tradiţional, în perioada februarie – martie, în funcţie de data introducerii berbecilor reproducători în turmele cu oile stabilite pentru reproducţie.

Pentru ca această activitate să se desfăşoare în condiţii optime şi să nu fie afectată starea de sănătate a oilor mame sau a mieilor, Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimen­telor face unele recomandări crescătorilor de ovine, indiferent de dimensiunea efectivului.

În primul rând se impune identificarea şi înregistrarea în Baza Naţională de Date a ovinelor din exploataţie şi a mieilor nou-născuţi şi asigurarea fermelor cu personal corespunzător din punct de vedere numeric şi al cunoştinţelor legate de bunăstare, manipularea oilor, a mieilor, mulgerea oilor, tehnici de dezinfectare şi tundere.

Adăposturi corespunzătoare

În această perioadă este de dorit adăpostirea ovinelor în spaţii corespunzătoare speciei şi categoriei de vârstă, care să asigure în principal densitatea şi zooigiena la parametrii normali (aşternut curat, spaţii dezinfectate şi văruite). Suprafaţa totală de adăpostire pentru toate animalele şi dimensiunea grupului trebuie stabilite în funcţie de vârstă, mărime şi alte caracteristici biologice ale ovinelor, densitatea trebuie să permită suficientă libertate de mişcare animalelor, respectiv de 1,5 m² pe cap de oaie adultă şi 0,35 m² pe miel. De asemenea, padocul în aer liber trebuie să asigure o suprafaţă minimă de 2,5 m² pe cap de adult şi de 0,5 m² pe miel.

Ovinelor care nu sunt ţinute în adăposturi închise trebuie să li se asigure protecţia necesară împotriva intemperiilor, contra animalelor de pradă, accesul la apă şi la hrană.

La compartimentarea adăpostului ţineţi cont de starea fiziologică a efectivului (oi gestante, oi în fătare, oi cu miei) şi asiguraţi un microclimat optim, respectiv o temperatură de 18-20°C, un coeficient de luminozitate corespunzător (1:12-1:15), umiditate cuprinsă între 65-70% şi ventilaţie naturală pentru împrospătarea aerului.

Hrana mieilor în primele 8 săptămâni de viaţă

Pentru asigurarea sănătăţii animalelor menţineţi în stare de igienă şi funcţionare echipamentele din adăposturi, respectiv sistemele de iluminare, de încălzire şi de ventilaţie. Hrana administrată zilnic ovinelor trebuie să fie echilibrată nutritiv, fur­nizată în condiţii igienice, aditivată cu suplimente minerale adecvate, atunci când este necesar şi cu un aport mai mare pe bază de cereale în această perioadă.

Asiguraţi un front de furajare care să permită tuturor ovinelor să se hrănească simultan şi să aibă acces la o sursă de apă potabilă de bună calitate. Imediat după naştere, mieii trebuie să primească o cantitate suficientă de colostru fie prin supt, fie prin administrarea din alte surse, furnizat la temperatura corpului, în decurs de 20-30 minute de la fătare. Hrănirea cu lapte trebuie să continue pentru cel puţin primele opt săptămâni de viaţă. Se recomandă ca, la sfârşitul primei săptămâni de viaţă, mieii să aibă acces treptat, până la înţărcare, la alte produse alimentare proaspete, fibroase sau concentrate şi la apă de calitate la discreţie.

În acest sens, protejaţi sursele de apă şi furaje pentru a nu fi supuse îngheţului şi evitaţi administrarea de furaje (silozuri sau rădăcinoase) îngheţate care pot provoca avorturi sau alte afecţiuni grave.

Inspectarea zilnică a efectivului de ovine este o necesitate în această perioadă. Se va acorda o atenţie specială la aspectul corporal în ansamblu, la mişcările animalelor, la rumegare, la schimbările de comportament, la existenţa unor diverse răni sau plăgi şi starea adăposturilor. Toate aceste detalii se vor reflecta în productivitatea animalelor şi valorificarea în viitor. De asemenea, nu pierdeţi din vedere efectuarea coditului la oile fătătoare, înlăturarea învelitorilor fetale şi a straturilor de aşternut ud cu lichidele scurse în timpul fătării, prevenind astfel răspândirea unor boli.

Ovinele bolnave sau rănite să fie izolate în adăposturi sau boxe speciale, cu aşternut uscat şi confortabil, şi să fie consultate de un medic veterinar.

Dr. Ioan Penţea,

medic veterinar Sibiu

Patricia Alexandra POP