Romania

reclama youtube lumeasatuluitv

600x250 v1

Agricultură super-inteligentă

Agricultură super-inteligentă

Soluţii pentru viitor

În numărul acesta al revistei vă oferim continuarea interviului realizat cu scriitorul şi bine-cunoscutul jurnalist Alexandru Mironov.

– În nordul Capitalei s-au tăiat fără milă colecţii genetice, teritoriul ocupat de Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare Agricolă (INCDA) Fundulea fiind înjumătăţit.

– Da, acestea sunt acţiuni criminale pentru care ar trebui să plătească cineva! Eu cred că punctul nodal în cercetarea românească, europeană şi mondială poate fi exprimat printr-o singură întrebare: ce facem cu organismele modificate genetic? Le acceptăm? Ion Păun Otiman face o demonstraţie că se poate. Dă exemplu la soia, la cartof, unde nu se face polenizarea, deci nu influenţează cartoful vecinului care poate să fie natural. Argumentul principal este că tot ceea ce avem în legumele, fructele, grânele lumii este modificat genetic. De 11.000 de ani le-au tot şurubărit agricultorii, schimbându-le în fel şi chip. Iar cartoful, la el acasă, în Peru, este vânăt şi cât unghia de la degetul mare.

Cartoful de acum, de la noi, uneori de o jumătate de kilogram, a suferit modificări, probabil şi genetice. Pentru că fenomenul numit epigenetică spune că mediul înconjurător schimbă chiar şi ADN-ul. Prin urmare, eu cred că într-o zi chiar şi UE va spune „plantaţi ce trebuie să plantaţi“.

– Academicianul Hera spunea că nu putem să luptăm împotriva a ceva căruia nu-i cunoaştem rezultatele şi toată lumea asta este o mutaţie genetică. Sigur că sunt unii direct interesaţi. Industria chimică, spre exemplu. Unde-şi mai vând ei îngrăşămintele?

– Este şi problema apei. Soiurile modificate genetic au cerinţe mai mici de apă şi se lucrează în special la ele. Mexicul, de pildă, a beneficiat de Norman Borlaug şi de Revoluţia Verde tocmai fiindcă, dintre soiurile pe care le-a propus pentru Mexic şi care au mers bine şi în India, au fost cele mai puţin lacome cu apa.

Iată schimbările climatice: intrăm anul acesta într-o perioadă de secetă în care este nevoie să umblăm la miezul lucrurilor. 70% din rezerva de apă a lumii este consumată de agricultură şi va trebui să găsim, chiar şi prin mutaţii genetice, plante care să reziste acestor schimbări climatice. Anotimpurile nu se mai rotesc după logica veche. Este cu totul altceva şi nu putem să înfrângem natura, însă putem colabora cu ea.

-– În momentul de faţă există câteva insule de mari latifundiari în România, unde se face agricultură mai mult decât performantă, dar există 42.000 de parcele şi parceluţe, cele mai multe neputând susţine nici măcar agricultura de subzistenţă. Către ce ne îndreptăm?

– Dacă ar prinde ideea cooperativei, aşa cum au francezii, italienii, dacă educaţia făcută în şcoli prinde, rezolvăm şi această problemă. Şi aici trebuie spus că toate liceele foste agricole, toate liceele de la încrucişări de drumuri, din afara oraşelor, din jurul Bucureştiului, la Brăneşti, la Dragomireşti, la Bolintin, toate trebuie să redevină licee agricole. Nu neapărat axate pe cultivarea grâului. În funcţie de specificul zonei, îi învăţăm pe copii şi poate dintre ei apar fermierii de care vom avea nevoie în viitor. Toate acestea trebuie spuse de mii de ori până ne intră în cap, fiindcă avem o avere uriaşă – stratul de 15 cm de cernoziom, râurile şi munţii (o treime din teritoriul ţării) – care trebuie îngrijită cum se cuvine.

Vă recomand un geolog, Ion Lup, care a venit cu o propunere ce s-a transformat într-un articol în Revista Ştiinţă şi Tehnică. El spune aşa: să luăm cele 4 mari râuri din Câmpia Dunării – Jiu, Olt, Argeş şi Ialomiţa. Dacă facem un canal colector în dreptul paralelei 45 care să ţină apele şi să le dea drumul în funcţie de nevoi pe cele 4 canale deja disponibile – e un plan fabulos – atunci cu câteva zeci de miliarde de euro s-ar putea construi un sistem în care Câmpia Dunării să fie perfect lipsită de riscuri din punctul de vedere al irigaţiilor. Este un proiect de viitor care oferă şi multe locuri de muncă şi care ne-ar readuce în cap ideea că suntem o naţiune de ţărani – poţi să fii ţăran high-tech, să fii moşierul care vinde mai departe produse în lume. Mie nu-mi plac bogaţii, dar moşierii care au grijă de pământul ţării sunt demni de respect.

– S-a întâmplat în 2013 încă un lucru: am avut legume, fructe şi pe cele mai multe le-am pierdut, unele au rămas în câmp. Populaţia aceea sătească, fără ocupaţie în momentul de faţă, n-ar putea fi întrebuinţată tocmai prin ridicarea unei industrii alimentare de nivel, dacă vreţi, primar? De ce nu facem murături, bulion, sucuri naturale, sporind astfel valoarea produselor agricole?

– Există o iniţiativă foarte solidă a unui grup de investitori – de fapt nu au mulţi bani, dar sunt oameni care se pricep la agricultură –, se cheamă GNIR (Grupul Naţional al Investitorilor Români). Sunt prieten cu preşedintele Denis Diaconescu şi el a venit cu ideea unor parcuri agrare. Parcuri tehnologice, agrotehnice. Un asemenea parc amplasat ici-colo înseamnă că 7-8 comune vin cu produsele în locul în care se găseşte mica fabrică pentru produse de carne, de legume etc. Acolo este şi un loc pentru şcoală unde fac practică elevii şi un punct bancar în care se face investiţia. De asemenea, foarte important, asemenea parcuri reprezintă un prilej de cercetare, în care se citesc senzorii împrăştiaţi în câmp, se obţin date despre sol, umiditate, salinitate; dintr-o dată pământul devine mai inteligent.

Un asemenea parc industrial, un fel de cooperativă super-inteligentă, ar rezolva lucrurile şi asta ar trebui să înceapă de la marile proprietăţi. Oameni cu ştiinţă de carte şi bunăvoinţă sunt, fără discuţie. Toată lumea este conştientă că nu trebuie să risipim pământul, nici să importăm prosteşte de la turci sau arabi. N-am nimic personal cu aceste naţii, dar să ne gândim că arabii n-au venit niciodată cu bani în România într-o investiţie mare.

Dacă cineva investeşte în agricultură e bine-venit. Eu am mari speranţe în China. Ei sunt 1,4 miliarde, dar se pregătesc pentru al doilea miliard.

Am fost în China 22 de zile, am mers peste tot, încă sunt siderat de ceea ce am văzut, un salt în istorie fără precedent. Ei trebuie toţi să mănânce, pământul lor e pietros sau deşertic şi se duc în Africa, unde iarăşi nu e pământ bun. Apoi vin la noi, merg la ucraineni.

– Ne-am plâns ani de zile că nu avem deschise porţile exportului. Iată, aminteam de China: au venit la noi şi vor să cumpere toată carnea de porc, 50 de mii de vaci Bălţata Românească. Problema este: e pregătită agricultura românească să facă faţă la asemenea cerinţe?

– Nu, nu este pregătită. Mai este un argument, e doar zvon, anecdotă – contractele pe care ne-au pus chinezii să le semnăm, dând mari speranţe că 5 miliarde de dolari vor fi investite, au şi o clauză în care suntem atenţionaţi să nu furăm. Asta-i mai greu. Cum să-ţi fac eu şosele şi să nu vină CNADR-ul sau nu ştiu care să zică: „Bine, bine, dar eu ies din asta cu buzunarul gol?“ Va trebui să ne hotărâm cum facem.

Cel mai important lucru este să facem apel la minţile luminate pe care le are România. Eu cred că orice decizie s-ar lua în România, fie şi politică, Academia Română trebuie să pună ştampila! (Eu, înţeleptul ţării, spun că poţi să faci asta, altfel n-ai voie tu, ministrul cutare, să dezvolţi nu ştiu ce proiecte).

Sunt răspunsuri la toate întrebările, pentru că una dintre numeroasele bogăţii ale ţării este că ţăranul acesta care a fost Spiru Haret, cel mai mare ministru pe care l-a avut în istoria sa România, a dus toată ţara la sat şi din 1906 tot românul merge la şcoală, cu mici excepţii. O ţară dusă la şcoală vreme de un veac nu se poate să nu dea performanţă.

Gheorghe Verman

agricultura

Alte articole:

RALF 2024 – Romanian Agriculture Leadership Forum

„Agricultura pregătită pentru viitor” este o chemare la acțiune pentru colaborare, inovare și adaptare la schimbările viitoare, asigurând sustenabilitatea, productivitatea și competitivitatea fermelor.

Acum, mai mult ca oricând, este vital să ne concentrăm pe pregătirea pentru viitor a fermierilor și a fermelor. Schimbările rapide din agricultură, datorate progreselor tehnologice, modificărilor climatice și cerințelor de sustenabilitate, cer adaptabilitate și inovare. Agricultura de precizie, automatizarea și inteligența artificială pot îmbunătăți eficiența, productivitatea și sustenabilitatea fermelor, prin practici agricole reziliente și conservarea resurselor naturale. Competitivitatea pe piața globalizată impune acces la piețe internaționale și strategii de marketing inovatoare. Forumul RALF oferă fermierilor o platformă unică pentru a învăța din experiențele altor țări, a adopta cele mai bune practici și a se pregăti pentru viitor.

În ultimii 8 ani, RALF a reunit mari fermieri români, producători, procesatori, antreprenori și companii inovatoare, alături de invitați din toate țările europene, facilitând un amplu schimb internațional de bune practici.

Data:

  • 7 noiembrie 2024, Seara Marilor Fermieri
  • 8 Noiembrie 2024, Forumul RALF

Locația: - JW Marriott Grand Hotel, București

Mai multe detalii: https://romanianagriculture.ro/

Cum e să fii inginer agronom pe o suprafață de 5.000 de ha?

Agricultura te ține conectat la realitate și nu te lasă să ai somn. Nu e deloc ușor să fii fermier, dar satisfacția pe care o ai atunci când vezi lanurile în bătaia vântului și recolta bogată dintr-un an bun compensează greutățile și te motivează pentru anul următor, ne spune inginerul agronom Ionuț Radu, un tânăr care coordonează 5.000 ha de porumb la Zărnești, județul Neamț, suprafață ce aparține societății TCE Agricultură (fosta TCE Trei Brazi). Cum e ca tânăr să ai această meserie, dar și care sunt cele mai mari provocări și satisfacții în agricultură aflăm chiar de la acesta.

În curând, 2.000 ha de suprafață irigată

„De nouă ani de zile lucrez în cadrul societății TCE Agricultură (fosta TCE Trei Brazi). Exploatăm o suprafață de aproximativ 5000 de hectare, compusă preponderent din cultura favorită a noastră, porumb, porumb siloz și porumb loturi de hibridare, de asemenea din soia și floarea-soarelui, dar și cereale de toamnă, grâu și orz. Proiectul sistemului de irigații s-a implementat acum 4 ani, când am dat startul proiectului, ideii, iar anul acesta în primăvară s-a conturat primul tronson utilizabil de 980 de hectare, sperând ca la finalul anului să avem posibilitatea să irigăm 2.000 de hectare“, adaugă inginerul agronom al societății.

Agricultura, un domeniu provocator

Este o muncă extraordinar de frumoasă, un loc de muncă plin de provocări și de satisfacții, mai punctează Ionuț.

„Acest domeniu este provocator din multe alte puncte de vedere, de exemplu al programului, al stresului, al nivelului de cunoștințe pe care trebuie să-l deții. Nu este un job ușor, dar ceea ce m-a determinat în primul rând a fost munca în aer liber, eu personal n-aș fi putut niciodată să lucrez între patru pereți. Am căutat ceva apropiat de a lucra cu oamenii, a lucra în spațiu deschis, și faptul că am avut contact de mic cu agricultura, la nivel rudimentar, datorită bunicului, m-a făcut să merg spre această ramură“, mai specifică Ionuț.

Cel mai greu lucru pentru un inginer agronom este să te confrunți cu imprevizibilul, adaugă inginerul agronom de la TCE Agricultură (fosta TCE Trei Brazi).

„Cel mai greu lucru pentru mine a fost să fiu nevoit să întorc o cultură. În momentul în care ai muncit pentru înființarea ei, te-ai gândit unde să o amplasezi, să pregătești terenul, să semeni, cum poți fertiliza, să ai grijă de ea, dintr-o anumită greșeală sau o anumită calamitate, ajungi să îți vezi cultura distrusă. Pentru mine a fost cea mai mare provocare, cel mai dificil lucru la care a trebuit să fac față.“

Nevoia de hrană nu va fi niciodată substituită de roboți

IT-ul poate sau urmează să fie înlocuit de către inteligența artificială, mai adaugă tânărul din Neamț.

„Multe lucruri pot fi înlocuite de către roboți sau de către inteligența artificială, însă nevoia de hrană nu va fi niciodată substituită de nimic, suntem datori să producem hrană, suntem datori să producem proteină vegetală și proteină animală, de aceea se vor căuta mereu oameni pregătiți sau mai puțin pregătiți, dar dornici să învețe în domeniul agriculturii. Este o nevoie foarte mare de oameni muncitori, de tineri care să-și dorească să cunoască și le-aș recomanda să citească, să se informeze cât mai mult, suplimentar față de ceea ce au făcut pentru o materie, pentru un examen, pentru o notă. Când ajungi în câmp, experiența practică de aici va fi cu totul alta și, dacă ar avea posibilitatea, chiar și gratuit, noi chiar căutăm oameni, chiar și contracost, să ajungă în fermă, să facă practică și să pună întrebări inginerului agronom, pentru că astăzi tehnologiile sunt diferite, terenurile sunt diferite, mentalitățile sunt diferite. După 9 ani de zile, sunt anumite parcele, terenuri care îmi demonstrează cât de puține știu.“

Muncă continuă de digitalizare

„Este o muncă continuă să aduci improvizații care să te ajute, pentru că trebuie să deții un pachet de cunoștințe din ce în ce mai bogat. Te ajuți de aceste tehnologii, dar într-adevăr îți salvează timp sau îți salvează energie de a te mișca într-un anumit loc. Am ajuns în punctul în care ne monitorizăm o parte dintre mecanizatori, nu neapărat din punctul de vedere al vitezei, dar noi am reglat un utilaj pe o anumită densitate, plecăm de lângă el la alt utilaj pentru că nu putem fi prezenți în mai multe locuri în același timp și, cu ajutorul tabletei sau telefonului, putem vedea dacă mai mulți parametri se modifică. Nu este ușor să ții pasul cu tehnologia, de aceea recomandarea mea este să nu te plafonezi în nici un caz. Dacă ai ajuns în punctul acela în care să consideri că stăpânești lucrurile, că este suficient, ai greșit, acolo este o greșeală, pentru că în niciun an, nicio tehnologie nu este aceeași, fiecare an e diferit, putem avea o anumită sumă de temperaturi în luna martie, în 2024, alte temperaturi în 2025, nu putem aplica aceleași substanțe sau nu vom putea semăna în aceeași epocă, așa că trebuie să ne adaptăm în fiecare an“, încheie ing. agronom Ionuț Radu, care coordonează 5.000 ha de porumb la Zărnești, județul Neamț, suprafață ce aparține de TCE Agricultură (fosta TCE Trei Brazi).

Beatrice Alexandra MODIGA

Un inginer agronom a învățat să multiplice sămânță în Noua Zeelandă

Ștefan Emanuel Covaliu, un tânăr 24 de ani, masterand al Facultății de Agricultură USV Iași, a ajuns în Noua Zeelandă la o multinațională care se clasează în top trei mondial în domeniul producerii și multiplicării materialului semincer. Care a fost traiectoria tânărul inginer agronom și ce companie i-a oferit internshipul ne-a transmis chiar el.

A optat pentru ameliorarea porumbului în Franța

Tânărul inginer agronom este în prezent masterand la programul de studii Managementul și conservarea solurilor, în anul I. În ultimul an de licență a optat pentru o bursă Erasmus în Europa, care ulterior i-a schimbat traiectoria.

„În ultimul an de licență am văzut pe pagina de Instagram a Facultății că s-a deschis perioada de înscriere pentru programul Erasmus. Am fost la biroul Erasmus, unde mi s-a explicat care sunt pașii pe care trebuie să îi urmez, iar după ce am trecut interviul în limba engleză mi-a rămas doar să îmi găsesc o instituție care să mă accepte. Am optat pentru compania Limagrain (LG), deoarece participasem deja la un internship în cadrul acesteia din care am dobândit foarte multe cunoștințe. Mobilitatea de practică a avut loc pe timpul verii în Franța la o stațiune de cercetare a companiei. Pe perioada mobilității am luat parte la toate etapele ce se desfășoară pe parcursul procesului de ameliorare a porumbului, unde angajații din cadrul companiei au fost foarte deschiși și mi-au explicat atât munca din teren, dar și cea din birou pe care un ameliorator trebuie să o parcurgă“, a transmis inginerul agronom Ștefan Emanuel Covaliu.

O bursă Erasmus care i-a adus noi perspective

În cadrul mobilității, tânărul masterand a aflat despre compania New Seed Solution, subcontractor al companiei Limagrain (LG), care multiplică material semincer în Noua Zeelandă și care i-a oferit un internship pe o perioadă de 6 luni, începută în luna noiembrie a anului 2023 și finalizată în luna mai a.c.

„În cadrul acestui internship am avut parte de primul meu contact cu fluxul de producție al unei ferme, unde am învățat cum să lucrez cu sisteme de irigații, utilaje și softuri noi, toate acestea în cadrul unui colectiv foarte bine organizat. Pentru mine, cred că a fost un mediu excelent în care am putut să mă dezvolt din toate punctele de vedere“, mai punctează acesta.

Cum este agricultura în Noua Zeelandă?

Agricultura în Noua Zeelandă se află la un nivel foarte ridicat, în special pe partea legumicolă, deoarece dispune de o climă blândă ce favorizează o cultivare și valorificare constantă a solului pe tot parcursul unui an, dar cu posibilități mai mici din punctul de vedere al suprafețelor, care în comparația cu România sunt foarte restrânse, specifică Ștefan Emanuel Covaliu (foto).

Stefan Emanuel Covaliu

„Însă, cele două țări se aseamănă atunci când vine vorba de utilizarea celor mai noi tehnologii în vederea optimizării de producții ridicate și de calitate cu un consum redus de resurse. Compania LG este o multinațională ce se clasează în top trei mondial și acest lucru l-am observat foarte ușor pe parcursul colaborării mele cu ei. Aceștia utilizează cele mai noi tehnologii în ceea ce privește producerea și multiplicarea de material semincer, fără a influența negativ mediul înconjurător și cu rezultate excepționale.“

Agricultura are nevoie de tineri cu soluții inovatoare

Producerea de material semincer de calitate se află la baza producției vegetale și este foarte important ca cercetarea în acest domeniu să continue și să inoveze pentru a asigura progresul, mai menționează inginerul agronom Ștefan Emanuel Covaliu, motiv pentru care acesta recomandă acest sector.

„Recomand agricultura oricărui tânăr care nu își dorește o viață monotonă și care vrea să învețe ceva nou în fiecare zi. Este un domeniu cu multe provocări, dar care aduce cu sine la fel de multe satisfacții pe plan profesional. Recomand Facultatea de Agricultură USV Iași, deoarece conducerea acesteia împreună cu profesorii de la fiecare disciplină încearcă să ajute studenții pe toate planurile, atât din punct de vedere științific, cât și social. Un exemplu este organizarea excursiilor de studii, unde studenții iau contact cu mediul privat de afaceri și pot vizualiza și crea o imagine clară despre sarcinile pe care un inginer agronom trebuie să le îndeplinească în zilele noastre“, încheie inginerul agronom Ștefan Emanuel Covaliu.

Beatrice Alexandra MODIGA

Auditul de Carbon si Analizele de sol, două unelte importante în agricultură

MyAlcedo Carbon oferă soluții eficiente pentru a răspunde nevoilor de adaptare și atenuare a schimbărilor climatice tot mai prezente și mai severe cu care ne confruntăm.

Agricultura este un punct cheie pentru reducerea gazelor cu efect de seră deoarece ea este responsabilă pentru 20% din totalul gazelor cu efect de seră globale, potrivit Parlamentului European.

MyAlcedo Carbon oferă „robustețe” analizelor de mediu pentru a accelera adoptarea și întreținerea practicilor de agricultura regenerativă.

Beneficiile fermierului prin intrarea în MyAlcedo Carbon:

  • Audit de carbon al fermei realizat printr-o metoda robustă și precisă;
  • Bilanț de carbon detaliat pus la dispoziție în cel mai scurt timp;
  • Posibilitatea obținerii unor credite de carbon de valoare pe piața carbonului;
  • Sprijin în vânzarea certificatelor de carbon;
  • Propuneri pentru îmbunătățirea amprentei de carbon și calificarea pentru credite de carbon în anii următori.

MyAlcedo Carbon propune un program dedicat fermierilor iscusiți care, prin vânzarea certificatelor de carbon pot accesa o sursă suplimentara de venit.

Analize de Sol

Datorita secetei pedologice instalate în Romania de câțiva ani în anumite zone, fermierii au încercat să-și conserve apa prin mai puține treceri cu agregatele asupra solului. Prin lucrări de minimum tillage care reduc trecerile și nu tasează excesiv solul, se reduce consumul de combustibil. Asta înseamnă și reducerea emisiilor de carbon în atmosferă. Astfel, unii fermieri își reduc amprenta de carbon de la un an la altul prin reducerea cantității de combustibil utilizat.

De asemenea, prin aplicarea de îngrășăminte, cu rată variabilă, în urma efectuării analizelor de sol, fermierii pot utiliza mult mai eficient îngrășămintele, în special cele azotoase, responsabile la rândul lor de emisii de gaze cu efect de seră în atmosferă.

Alegerea momentului potrivit pentru prelevarea probelor de sol este esențială pentru obținerea informațiilor corecte și relevante.

Analizele de sol reprezintă un instrument esențial pentru agricultori, oferind informații valoroase pentru optimizarea procesului de cultivare a plantelor. Aceste analize aduc numeroase beneficii, inclusiv eficiența crescută în utilizarea nutrienților, optimizarea costurilor de fertilizare, contribuția la sustenabilitate și determinarea corectă a necesarului de fertilizare.

Pregătirea corectă a solului înainte de înființarea culturilor agricole este foarte importantă pentru asigurarea unei creșteri sănătoase a plantelor și pentru obținerea unui randament optim. Prelevarea și analiza probelor de sol înainte de însămânțare sunt importante din mai multe motive:

  • Cunoașterea fertilității solului și stabilirea necesarului de îngrășăminte, pentru a compensa eventualele deficiente;
  • Dozarea corecta a îngrășămintelor, pentru a evita aplicarea excesivă sau insuficientă;
  • Optimizarea pH-ului solului, creând condiții mai bune pentru creșterea și dezvoltarea plantelor;
  • Prevenirea eroziunii solului și îmbunătățirea drenajului acestuia, asigurând o bună aerisire a rădăcinilor.

Pentru a evita risipa de îngrășăminte și a cunoaște ce carențe și nevoi are solul tău, apelează la specialiștii ALCEDO din zona ta pentru a realiza analizele de sol în laboratorul certificat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

ALCEDO iți oferă cel mai complex pachet de analize de sol unde sunt analizate 17 parametri (microelemente principale, secundare, materie organică, echilibrul chimic, etc), iar în aplicația #MyAlcedoSoil poți vedea cartograma fiecărei parcele, memoriul tehnic și planul de fertilizare.

#INDAGRA2024 - o experiență unică de networking agricol

Avem plăcerea de a vă invita să participați la #INDAGRA2024, cel mai important eveniment de networking agricol din România, care se va desfășura la ROMEXPO, în perioada 30 octombrie - 3 noiembrie. Anul acesta, pregătim o ediție absolut spectaculoasă, dedicată prezentării celor mai avansate și impresionante tehnologii din sectorul agricol.

#INDAGRA2024 reprezintă o oportunitate unică pentru profesioniștii din domeniu de a se reuni, de a stabili conexiuni valoroase și de a împărtăși cunoștințe esențiale pentru dezvoltarea agriculturii moderne.

„Conceptul ediției din acest an pune un accent puternic pe networking și schimbul de know-how între specialiști, creând un cadru ideal pentru colaborare și inovație. Specialiștii vor putea participa la demonstrații live, sesiuni de networking și conferințe tematice, toate concepute pentru a le oferi informații valoroase și pentru a-i  ajuta să rămână la curent cu cele mai recente tendințe și inovații din acest sector”, transmite Oana Netbai, PR ROMEXPO.

Manifestarea este recunoscută pentru tradiția și vizibilitatea sa deosebită în rândul profesioniștilor din domeniu și pentru capacitatea sa de a atrage un număr impresionant de participanți.

Acesta este locul unde companiile își pot prezenta produsele și serviciile în fața unui public specialist, format din potențiali clienți, parteneri și investitori.

Ne dorim să vă avem alături la această ediție memorabilă a Târgului internațional de produse și echipamente în domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii și zootehniei, unde împreună vom explora viitorul agriculturii și vom construi relații durabile în industrie.

Nu ratați șansa de a face parte din acest eveniment de referință și de a contribui activ la progresul agriculturii moderne.

Detalii despre condițiile de participare pe www.indagra.ro sau romexpo@romexpo.ro

Prașila - mijloc eficient în lupta cu seceta

Problema esențială a agriculturii în perioada de secetă este apa.

Principalul rol al prașilei este să se asigure o bună acumulare și conservare a apei în sol și să reducă la maximum pierderile de apă.

Prin lucrarea de prășit se asigură afânarea stratului superficial al solului, făcându-l apt să acumuleze fiecare picătură de apă din precipitații și, totodată, prin distrugerea crustei și a capilarelor formează un strat de mulci care împiedică pierderea apei prin evaporare la suprafața solului. În același timp, prin lucrarea de prășit se asigură reducerea gradului de îmburuienare, iarba consumând de peste patru ori mai multă apă decât plantele de cultură.

Dar lucrarea de prășit realizează multe alte beneficii pentru creșterea și dezvoltarea plantelor, și anume:

■ Cultivatorul (unealtă de prășit) bine pregătit și corect reglat, cu cuțitele plate bine ascuțite, taie buruienile pe dedesubt, la mică adâncime, pe intervalul dintre rânduri; acestea rămân la suprafața solului, se usucă și au rol de protecție a solului. Cuțitele plate ale cultivatorului asigură menținerea zonelor de protecție, nu vatămă rădăcinele plantelor și nu răscolesc solul cu pierderi de apă. În situația unui grad ridicat de îmburuienare se mai aplică erbicid numai pe zona rândurilor folosind 1/3 din doză. În acest fel se asigură reducerea cheltuielilor cu erbicidele, se evită poluarea mediului și se păstrează biodiversitatea.

■ Prin lucrarea de prășit se astupă crăpăturile din sol care favorizează pierderea apei din adâncime, pierderi care sunt cu peste 20% mai mari.

■ Prașila asigură o aerare optimă a solului, favorizând accesul aerului și eliminarea CO2 care, la concentrații mărite, poate devein toxic pentru microorganismele din sol și pentru rădăcinile plantelor.

O bună oxigenare creează energia necesară creșterii rădăcinilor și favorizează procesul de absorbție a apei și substanțelor nutritive, precum și mineralizarea humusului cu eliberarea de nutrienți.

■ Concomitent cu lucrarea de prășit se pot administra și îngrășăminte, cât mai aproape de zona rândului, în apropierea rădăcinilor, pentru o valorificare optimă a acestora. Folosind îngrășăminte cu eliberare treptată/controlată se poate reduce doza la 1/3 și chiar la 1/2, reducând cheltuielile și poluarea.

■ Suprafețele prășite, cu solul afânat în stratul superficial, favorizează pătrunderea ușoară a apei în sol, evitând în acest fel fenomenul de eroziune.

■ Pe solurile argiloase, grele, reci, prașila este cu atât mai necesară deoarece permite pătrunderea aerului și căldurii, crescând cu

5-6°C temperatura în sol, favorabilă creșterii plantelor și activității biologice din sol.

■ Pe suprafețele cu culturi de plante leguminoase, prașila asigură o bună aerare a solului, favorabilă procesului de simbioză, de acumulare a azotului în nodozități. S-a demonstrat că, de exemplu, cultura de soia a realizat un spor de producție de 24% în urma prașilei, deși era neîmburuienată.

Uneori, în mod eronat, se consideră că prin aplicarea erbicidelor se reduce gradul de îmburuienare și nu mai este necesară prașila. Din cele de mai sus rezultă că lucrarea de prășit îndeplinește multe alte roluri pentru creșterea și dezvoltarea plantelor.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

A visat să devină diplomat, dar a ajuns fermier

Matei Titianu, un tânăr de 26 de ani din Brăila, este licențiat în Agricultură și Istorie, are două masterate în Agribusiness, unul în România, altul în Olanda. În vederea completării studiilor deja absolvite, dar și din dorința de a rămâne ancorat în noile tendințe din domeniu, a urmat o serie de alte cursuri de formare precum Tineri Lideri pentru Agricultură, Antreprenor în Agricultura 4.0, Greenfields și Smartfields. Acesta administrează împreună cu tatăl său o fermă de aproximativ 600 de hectare, cultură vegetală, ferma fiind situată pe raza județului Brăila, cu ponderea cea mai mare a suprafeței în cadrul incintei îndiguite Insula Mare a Brăilei.

„Viața este prea scurtă pentru a fi trăită pe câmp“

Povestea lui Matei în agricultură nu are multe puncte de inflexiune, deoarece nu a vrut inițial să urmeze această carieră.

„Pentru mine, aspirațiile migrau mai degrabă către ideea unei cariere în diplomație, agricultura nefiind nici măcar o variantă de rezervă. Încă de mic, tatăl meu a pictat un tablou mai rece agriculturii, descriind-o într-un mod aparte: «Viața este prea scurtă pentru a fi trăită pe câmp.» Ulterior, timpul trecând, am ajuns să descopăr pasiunea pentru glie și agricultura s-a transformat dintr-o ultimă redută într-o certitudine. Nu trebuie omis nici faptul că această pasiune a fost completată și de ceea ce eu am considerat a fi o datorie morală față de tatăl meu și, totodată, o onoare. Sunt licențiat în Agricultură la Universitatea de Științele Vieții din Iași, în Istorie la Universitatea «A.I. Cuza» din Iași, am absolvit două masterate, unul în Management și Audit în Agricultură la USV Iași și altul în Agribusiness în cadrul Universității Aeres din Olanda. În momentul de față, sunt doctorand în domeniul Agronomie. Concomitent cu aceste studii, dar și din dorința de a rămâne ancorat în prezent, am urmat o serie de cursuri de formare precum: Tineri Lideri pentru Agricultură, Antreprenor în Agricultura 4.0, Smartfields și Greenfields“, punctează tânărul.

O agricultură a trecutului care face pași mari spre Agricultura 5.0

„Tatăl meu a înființat firma în anul 2006 și treptat am început să ne extindem. Totul a pornit de la zero, tatăl meu lucrând anterior în Insula Mare a Brăilei, fără a avea vreun hectar de pământ în proprietate. Pasiunea mea pentru agricultură a apărut destul de târziu. Eu nu mă visam agronom, voiam să fiu diplomat. Cu toate acestea, am considerat că este o datorie morală față de familia mea și am îmbrățișat acest domeniu. Treptat, afinitatea mea față de acest domeniu a început să sporească și pot spune că a ajuns într-un punct în care eu mă identific cu el. Nu m-aș vedea vedea făcând altceva, pentru mine agricultura a devenit un motor al evoluției, întrucât mă dezvolt odată cu businessul. Culturile ce alcătuiesc portofoliul fermei sunt: lot semincer de porumb, porumb de consum, soia, grâu, orzoaică pentru bere și, într-o pondere destul de redusă, floarea-soarelui. Unitatea economică beneficiază de un mare avantaj, având capacitatea de a iriga integral suprafața cultivată.“

Pe tractor… din pasiune

Tânărul în cadrul fermei se concentrează asupra a tot ce ține de activitatea din câmp.

„Din postura de inginer agronom, încerc să observ nevoile plantelor și să adaptez tehnologia. De asemenea, în foarte multe situații eu sunt persoana care se urcă pe utilaj și efectuează anumite lucrări. Trebuie menționat că nu mă urc pe tractor de nevoie, o fac din plăcere. De asemenea, atunci când am pășit în fermă, acum 3 ani, am regăsit o unitate economică rezilientă, adaptată totuși la o agricultură a trecutului. Nu aveam elemente de digitalizare în fermă și cum să nu avem dacă în momentul de față ne aflăm în era Agriculturii 4.0 și migrăm rapid către 5.0 (agricultură autonomă)? Așadar, am pornit de la un GPS performant, am înaintat cu utilizarea dronelor pentru tratamente, am adus stații meteo, am început să folosim imagini satelitare și, nu în ultimul rând, aplicații de monitorizare a sistemelor de irigat“, specifică tânărul fermier.

Ghid gratis de digitalizare în agricultură

Activitatea inginerului agronom nu s-a rezumat totuși doar la fermă, ca parte a Clubului Fermierilor Români, ci împreună cu o serie de colegi din cadrul ThinkTankului Agrinnovator a creat un Ghid al Digitalizării în Agricultură.

„Un alt element vital în dezvoltarea mea atât pe plan profesional, cât și personal este reprezentat de toată experiența din cadrul Clubului Fermierilor Români. Acolo am întâlnit o platformă care mi-a permis să mă dezvolt enorm, să cunosc oameni, să mă cunosc pe mine și să văd că există multă diplomație și în agricultură. Este un ghid care poate fi considerat un abecedar al digitalizării cu aplicații. Din câte știu, nu prea mai sunt multe ghiduri de acest fel la nivel european și acesta este și gratis“, punctează Matei Titianu.

Agricultura, o verigă pentru viitor

Agricultura promite un mediu foarte dinamic și comportă o valență esențială, fiind o verigă foarte importantă pentru viitor. Astfel mereu o să fie nevoie de specialiști în domeniu, mai menționează acesta.

„În ultimă instanță, afirm cu tărie faptul că facultatea mi-a oferit pârghiile necesare înțelegerii acestui domeniu, programul de masterat din Iași m-a făcut să înțeleg mai bine faptul că într-o fermă de foarte multe ori a fi un manager bun e mai important decât a fi un tehnolog bun, programul de masterat din Olanda

m-a făcut să am o altă deschidere față de nou și, totodată, să apreciez mai mult valoarea sistemului nostru educațional și, nu în ultimul rând, programul de doctorat simt că mă ajută în desăvârșirea mea ca inginer.“

Drona DJI T30 a reușit să aducă o diminuare cu aproximativ 12% a cantității de insecticid aplicată culturilor

Apetitul pentru digitalizare în fermă a fost indus de Matei, întrucât la momentul în care a început să activeze unitatea economică nu dispunea de mijloace digitale relevante.

„Treptat, am plecat de la un GPS foarte performant, am mers mai departe către folosirea dronelor pentru a efectua tratamente, am introdus stații meteo, am eficientizat irigatul printr-o aplicație de monitorizare a echipamentelor și, nu în ultimul rând, am început să fructificăm cu informațiile satelitare prin intermediul unei aplicații. Dacă ar fi să preiau doi exponenți ai digitalizării din fermă, aș face referire la drone și la aplicația de monitorizat sistemul de irigat. Dronele au reprezentat o mare incertitudine pentru mine, dar mai ales pentru tatăl meu. Grație cursurilor din cadrul Clubului Fermierilor Români, am avut ocazia de a interacționa cu anumite persoane care au mai fructificat echipamente de acest gen și am reușit să îmi conturez o imagine mai clară asupra lor. Cu toate acestea, incertitudinile au rămas în continuare. Într-o zi, în plină campanie de irigat, am constatat că trebuie în scurt timp să planificăm o intrare cu insecticid la cultura de porumb, întrucât se prefigura apariția curbei de zbor pentru Helicoverpa armigera. Ca urmare a constrângerilor generate de parcul de utilaje din fermă și fenofaza în care se afla cultura de porumb, a trebuit să recurgem la prestări de servicii. A apărut un concurs de evenimente care nu doar că a favorizat aplicarea insecticidului cu drona, ci ne-a forțat să recurgem la această opțiune. Trebuie să spun că, prin utilizarea dronei DJI T30, am reușit să aducem o diminuare cu aproximativ 12% a cantității de insecticid aplicate, cu rezultate similare ca și cele pe care le-am fi avut prin aplicarea cu o autopropulsată“, mărturisește fermierul din Brăila.

Digitalizarea, un aliat de nădejde pentru agricultura zilei de azi

Digitalizarea nu este doar o simplă evoluție a agriculturii, ea este fără doar și poate o revoluție, întrucât atrage după sine un nou mod de a face agricultură.

„Consider că reducerea mare de costuri pe care digitalizarea o implică este coroborată cu o creștere exponențială a productivității. Reticență există, aceasta vine din faptul că domeniul nu a comportat niciodată o schimbare atât de semnificativă, dar, având în vedere suma de constrângeri cu care noi, fermierii, ne confruntăm (problema prețurilor, noile realități și rigori tehnologice impuse de UE, probleme geopolitice), digitalizarea trebuie îmbrățișată și percepută ca un aliat de nădejde pentru agricultura zilei de azi“, încheie ing. agronom Matei Titianu, tânăr fermier din Brăila.

Beatrice Alexandra MODIGA

Corteva lansează Corteva Catalys

Noua platformă de investiții și parteneriate va accelera inovațiile în domeniul agro-tehnologiei pentru următoarea generație

Corteva a anunțat lansarea Corteva Catalyst, o nouă platformă de investiții și parteneriate concentrată pe accesarea și aducerea pe piață a inovațiilor agricole care avansează prioritățile de cercetare și dezvoltare ale companiei și aduce plus valoare. Corteva Catalyst va colabora cu antreprenorii și inovatorii pentru a accelera dezvoltarea tehnologiilor disruptive la stadiul incipient, care permit fermierilor să producă mai multă hrană și furaje în mod sustenabil.

„Corteva are o lungă tradiție în abordarea provocărilor critice cu care se confruntă fermierii din întreaga lume, avansând inovația în parteneriat cu comunitatea științifică globală,” a declarat Sam Eathington, Vicepreședinte Executiv și Director Tehnologie și Digitalizare la Corteva. „Prin intermediul Corteva Catalyst, vom construi pe această cale prin asocierea experienței și resurselor noastre considerabile cu agilitatea start-up-urilor și universităților pentru a oferi noi soluții pentru fermieri la nivel global. Această inițiativă va extinde portofoliul nostru și va accelera progresul.”

Valorificând expertiza Corteva, capacitățile recunoscute de cercetare și dezvoltare, prezența globală și infrastructura de piață, Corteva Catalyst este poziționată în mod unic pentru a susține dezvoltarea și comercializarea tehnologiilor revoluționare și pentru a le oferi fermierilor.

Corteva Catalyst va avea inițial focus pe identificarea oportunităților în patru linii strategice aliniate pe verticală cu prioritățile de cercetare și dezvoltare ale companiei: editarea genomului; biologice și produse naturale; platforme tehnologice și știința deciziei.

Soluțiile agricole stimulează eforturile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră

În contextul schimbărilor climatice, emisiile de gaze cu efect de seră (GES) reprezintă o preocupare majoră, cu azotul jucând un rol semnificativ în condițiile de mediu. În timp ce este esențial pentru creșterea plantelor, gestionarea ineficientă a acestuia contribuie la creșterea emisiilor de GES, subliniind necesitatea unor soluții inovatoare pentru a atenua impactul său asupra mediului.

Legea europeană privind clima1 stabilește obiectivul UE de a atinge o economie neutra din punct de vedere al carbonului până în 2050, alături de un obiectiv de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030. Date recente de la Eurostat2, furnizate la sfârșitul anului 2023, dezvăluie o scădere cu 7,1% a emisiilor de GES în comparație cu 2022, semnalând un progres promițător. Prin valorificarea tehnologiilor agricole disponibile, emisiile de GES ar putea fi potențial reduse la aproximativ o cincime din nivelurile actuale până în 20503.

În România, la sfârșitul anului 2023, Guvernul a adoptat Strategia pe termen lung a României pentru reducerea emisiilor de GES4, având ca scop o Românie neutră din punct de vedere al climei până în 2050. Conform Raportului privind Clima și Dezvoltarea României (CCDR)5 publicat de Banca Mondială anul trecut, profilul țării demonstrează o cale pentru a atinge obiectivele din 2050, evidențiind necesitatea reducerii semnificative a emisiilor de GES în trei domenii - generarea de energie, agricultura și transportul. Prin urmare, pentru agricultura românească este importantă implementarea practicilor durabile și a soluțiilor inovatoare pe piață pentru a sprijini scăderea nivelului de emisii de GES.

Ca soluție pentru reducerea emisiilor de GES în țările UE, unele studii6,7 susțin îmbunătățirea eficienței utilizării azotului. Din acest motiv, Corteva Agriscience se angajează să sprijine fermierii români cu soluții care facilitează gestionarea strategică a pierderilor de azot din sol.

De exemplu, stabilizatorul de azot Instinct™ din portofoliul de produse protecția culturilor al Corteva Agriscience este folosit pentru a întârzia pierderea resurselor de azot din sol prin inhibarea procesului de nitrificare. În mod specific, atunci când este aplicat, acesta reduce pierderile de azot din sol prin scurgere sau denitrificare, asigurând utilizarea eficientă a azotului în culturile de cereale, rapiță și porumb, rezultând într-o productivitate mai mare pentru fermierii români. Astfel, prin alegerea stabilizatorului, impactul asupra mediului este minimizat prin reducerea nitraților și nitriților, iar această formă de azot rămâne disponibilă în sol pentru creșterea și dezvoltarea plantelor, crescând potențialul de producție pentru fermieri.

„Suntem deja familiarizați cu anii de secetă ca urmare a schimbărilor climatice, iar amprenta pe care o lăsăm asupra mediului poate exacerba aceste schimbări, totul începând cu noi dacă vrem o schimbare. Încerc să gestionez cât mai eficient posibil managementul azotului în culturile mele pentru că știu cât de important este pentru fermieri să se alinieze cu necesitatea unor practici mai prietenoase cu mediul. Prin urmare, portofoliul Corteva Agriscience pentru produsele de protecția culturilor se aliniază cu obiectivul meu pentru o agricultură durabilă. Am încercat Instinct™ la ferma mea. Rezultatele au fost excelente în ceea ce privește productivitatea în 2023, cu reducerea nivelului de probleme legate de pierderea azotului în sol în comparație cu anii precedenți", a spus Cosmin Iancu, fermier și manager la SC PICMAR PROD.

Abordarea provocărilor generate de gestionarea azotului în contextul schimbărilor climatice este crucială pentru atenuarea emisiilor de gaze cu efect de seră și asigurarea practicilor agricole durabile. Prin sporirea conștientizării și implementarea măsurilor strategice la nivel local și global, Corteva Agriscience lucrează în direcția unui viitor mai durabil în care agricultura joacă un rol cheie în combaterea schimbărilor climatice, asigurând în același timp securitatea alimentară și conservarea mediului înconjurător.

Autor: Adrian Ionescu, Category Marketing Manager Fungicide, Insecticide și Produse Biologice pentru România și Republica Moldova la Corteva Agriscience

1 European climate law: Council and Parliament reach provisional agreement - Consilium (europa.eu)

2 Quarterly greenhouse gas emissions in the EU - Statistics Explained (europa.eu)

3 Member States' greenhouse gas (GHG) emission projections, 2023 — European Environment Agency (europa.eu)

4 STRATEGIE 29/11/2023 - Portal Legislativ (just.ro)

5 Country Climate and Development Report for Romania (worldbank.org)

6 Greenhouse gas emissions from agriculture in Europe (europa.eu)

7 Greenhouse gas emissions from nitrogen fertilizers could be reduced by up to one-fifth of current levels by 2050 with combined interventions | Nature Food

Fonduri europene în valoare de 164 de milioane euro pentru sprijinirea producției agricole primare

Comisia Europeană a aprobat o schemă a României de aproximativ 164 de milioane euro (815,5 milioane RON) pentru sprijinirea sectorului producției agricole primare în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Schema a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar de criză și de tranziție pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 9 martie 2023 și modificat la 20 noiembrie 2023, în vederea sprijinirii unor măsuri în sectoare care sunt esențiale pentru accelerarea tranziției verzi și pentru reducerea dependenței de combustibili.

Ajutoarele din cadrul schemei vor aveao valoare limitată și vor fi sub forma unor subvenții pentru dobânzile la împrumuturi. Măsura va fi deschisă producătorilor agricoli care riscă să piardă lichiditate financiară din cauza dificultăților de pe piața agricolă provocate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

În special, în cadrul schemei României ajutorul nu va depăși 280.000 euro/beneficiar și se va acorda cel târziu până la 30 iunie 2024. Comisia a concluzionat că schema este necesară, adecvată și proporțională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE și cu condițiile stabilite în Cadrul temporar de criză și de tranziție. Pe baza acestor considerente, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.

Aici sunt disponibile mai multe informații privind Cadrul temporar de criză și de tranziție, precum și alte măsuri luate de Comisie pentru a aborda impactul economic al războiului Rusiei împotriva Ucrainei și pentru a promova tranziția către o economie cu zero emisii nete. După ce vor fi soluționate eventualele aspecte legate de confidențialitate, versiunea neconfidențială a deciziei va fi pusă la dispoziție cu numărul SA.111915 în Registrul ajutoarelor de stat de pe site-ul web al Comisiei dedicat concurenței.