Rezervaţia Haţeg – Slivuţ este primul loc de pe teritoriul României unde acum 56 de ani erau aduşi din Polonia primii zimbri europeni – Bison bonasus. În lunga perioadă de existenţă, rezervaţia Slivuţ a trecut prin perioade bune, în care efectivele au prosperat, dar şi prin lungi perioade de recesiune, astfel încât astăzi locaţia adăposteşte doar 9 exemplare. Cantonul şi întreaga rezervaţie aparţin Direcţiei Silvice Hunedoara, dar sunt administrate de o familie soţ – soţie, care de 16 ani se îngrijesc de aceste animale ca de copiii lor.

Podarec şi Polonca, primii zimbri stabiliţi în România

Pe data de 12 noiembrie 1958 o pereche de zimbri europeni – Bison bonasus, masculul Podarec şi femela Polonca – adusă din Polonia venea să populeze prima rezervaţie din România destinată masivelor animale. În anul 1963 li s-au alăturat alte două exemplare tot din Polonia, astfel încât în anul 1966, prin înmulţire, s-a ajuns la un efectiv de 8 exemplare. Se spune că, în perioada1966-1982, aceştia au prosperat în această rezervaţie, iar acest lucru a făcut posibil transferul unor exemplare către alte locaţii din ţară. Noile familii de zimbri constituite după această perioadă au primit nume care încep cu RO, de la numele ţării noastre, şi au dat naştere altor pui, care astăzi bucură teritoriul rezervaţiei Slivuţ.

„Acum avem 2 masculi mari – Romulus, adus de la Târgovişte, tată a 4 pui, şi Romeo, pe care l-am crescut timp de un an cu biberonul, pentru că nu a fost acceptat de mama sa. Apoi avem 3 masculi mici: Rodel, Romo, Romică şi 4 femele mature, pentru reproducţie: Romina, Robiţa, Roxi şi Rozina“, explică Petru Crăciunesc, administratorul rezervaţiei Slivuţ. În prezent, zimbrul european se găseşte doar în captivitate, şi anume în 3 rezervaţii aparţinând Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva (Vânători – Neamţ, Slivuţ – Haţeg şi Neagra – lângă Târgovişte). „La Târgovişte sunt condiţii mai vitrege, dar la Vânători treaba merge mai bine, au proiecte, au primit nişte finanţări şi chiar au pus 6 exemplare în libertate. Dar am auzit că iarna se întorc, căci nu au condiţii de hrănire în libertate“, spune Petre Crăciunesc.

Spaţiul, mult prea mic

De la dumnealui am aflat că în 1998, atunci când a preluat împreună cu soţia în administrare cantonul, rezervaţia avea 496 ha, însă între timp o mare parte din suprafaţă a fost retrocedată, iar zimbrilor le-au mai rămas 20 ha, dintre care doar 10 utilizabile.

Ţarcul are o suprafaţă de 5 ha şi este împărţit în două compartimente: unul de 1,5 ha teren deschis, cu umbrare pentru vizitare, şi al doilea ţarc de 3,5 ha, acoperit cu vegetaţie forestieră, unde zimbrii înnoptează. „Anul trecut am extins şi locul de păşune şi pe cel de vizită, dar nu este de ajuns. Cândva am avut aici şi cerbi, dar acum a rămas doar ţarcul, pentru că în 1985 au fost puşi în libertate. Aici, în Retezat, în Munţii Orăştiei, avem şi exemplare viguroase, cu trofee mari. Nucleul de bază al cerbului de aici a venit“, povesteşte administratorul rezervaţiei Slivuţ.

Să nu uităm că zimbrul este cel mai greu animal european de pe uscat. Greutatea masculilor maturi variază între 440 şi 920 kg, în timp ce înălţimea la umeri poate atinge 188 cm, în timp ce femelele sunt mai mici, având o greutate de 320-640 kg, iar partea din faţă a corpului mai puţin bine-făcută. La naştere, puii au păr de culoare roşiatică şi sunt mai degrabă mici, cântărind doar 16-35 kg. Perioada împerecherii este în august şi septembrie, când masculii adulţi îşi fac apariţia în cirezile de femele şi viţei. În această perioadă masculii sunt mai agresivi, iar femelele foarte ataşate de viţei nu suportă prezenţa străinilor. Puii îşi fac apariţia în sezonul în care le este cel mai bine, primăvara.

„Pentru confortul lor am creat un ţarc sus pe deal şi când nu mai vin vizitatorii, în amurgul serii, le deschidem porţile şi ei se duc acolo, să se simtă mai liberi, în semilibertate. Aici, pentru vizitare, am extins puţin spaţiul pentru că era cam mic pentru efectivul nostru, am creat nişte umbrare, pentru că altfel ploua în mâncare, iar vara se încălzea apa din care se adăpau, nu erau condiţii prea bune“, a adăugat Petre Crăciunesc.

Direcţia Silvică Deva asigură hrana

Zimbrii sunt adaptaţi să utilizeze drept hrană o mare diversitate de plante. Ei se hrănesc intens înainte de răsăritul soarelui, pentru a umple rapid cele patru camere stomacale, apoi se odihnesc şi rumegă hrana.

Hrănirea ocupă aproximativ 50-80% din timpul zimbrilor, între răsăritul şi apusul soarelui. Din păcate, în perioadele de secetă animalele nu au unde să pască, iar îngrijitorii sunt nevoiţi să le hrănească cu lucernă şi fân. Fiind animale rumegătoare, au nevoie de plante ierboase; în timpul anului pasc lujeri, ce există sub arboretul din pădure. În plus, Ocolul Silvic le asigură porumbul, iar firma medicilor de la Deva, care se şi ocupă de rezervaţie, trimite când este nevoie concentrate.

„Sunt animale care consumă foarte mult, 10 kg de uruială, concentrate de porumb şi 15 kg păioase – lucernă, fân. Îi hrănim de două ori pe zi, iar vara schimbăm apa şi de 3 ori pe zi.“

Vizitatorii aduc încasări şi de 10.000 lei/săptămână

Vara este perioada cea mai intensă, în care turiştii veniţi în Haţeg îşi fac timp să viziteze şi rezervaţia de zimbri. Prezenţa unei specii care popula în voie altădată două continente, Europa şi America de Nord, dar şi răcoarea pădurilor umbroase ce înconjoară rezervaţia atrag în timpul verii ca un magnet vizitatori de toate vârstele.

„În general, iarna este o perioadă moartă. Dar suntem privilegiaţi de faptul că Părintele Arsenie Boca este înmormântat aici, la Mănăstirea Prislop, şi oamenii care merg la mănăstire, la întoarcere, se opresc şi la noi. Mă întreb dacă doar pentru zimbri ar veni atâta lume. În august, când vin şi străinii, e trafic mare, am avut încasări şi de 10.000 lei/săptămână“, afirmă Petre Crăciunesc.

Deşi nu ne aflăm în sezon estival, ne-am făcut timp să vizităm această rezervaţie, pe care o consider o oază de linişte şi pace pe care pădurea o oferă nu doar zimbrilor, ci şi celor dornici să regăsească echilibrul interior în schimbul unui bilet de 6 lei pentru adulţi şi 4 lei pentru elevi şi studenţi.

Patricia Alexandra POP