ipso august 2021    reclama youtube lumeasatuluitv

„Vânzarea terenurilor, o problemă naţională, nu comunitară“

Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) susţine că problema vânzării terenurilor către străini sau rezidenţi este o problemă strict naţională şi nu comunitară, cum susţine Ministerul Agriculturii, decizia înstrăinării pământului fiind lăsată de Uniunea Europeană la latitudinea fiecărui stat membru în parte. Aşa se face că multe ţări din UE au impus interdicţii clare străinilor la achiziţionarea de terenuri arabile, în timp ce Guvernul României impune restricţii propriilor cetăţeni.

„Problema terenurilor agricole este naţională, nu comunitară. Ne-a spus-o chiar UE. (…) Fiecare ţară are interesele ei, fiecare guvern îşi apără interesele naţionale.(…)

Apropo de scuza Guvernului cum că ne obligă UE să liberalizăm piaţa funciară. Nu ne obligă UE! Nu are nicio treabă UE. Este doar problema Guvernului (…)

La articolul 65 din tratatul de aderare se spune clar că fiecare ţară îşi protejează cum ştie mai bine siguranţa alimentară şi pentru asta pământul, terenul agricol. Mai există şi partea de integritate teritorială a ţării cu trimitere la Constituţie“, a declarat Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR.

LAPAR: „România, singura ţară care nu a notificat UE“

Laurenţiu Baciu a arătat că România este singura ţară din Uniunea Europeană care nu a făcut nicio notificare cu privire la vânzarea terenurilor către străini, în vreme ce toate celelalte ţări au notificat UE cu privire la interdicţiile aplicate.

„Noi nu am făcut nicio notificare. Estonia a făcut notificare, iar acum a scos un draft de lege care prevede că nu poţi cumpăra teren decât dacă eşti cetăţean estonian. În Polonia trebuie să faci dovada că ai rezidenţă timp de 12 ani în ţară. În Germania nu poţi cumpăra decât dacă faci parte din economia Germaniei, adică dacă plăteşti taxe acolo“, a continuat Baciu.

În acelaşi registru, Confederaţia Asociaţiilor Ţărăneşti din România (CATAR) a criticat dur noile modificări aduse de Ministerul Agriculturii la legea vânzării terenurilor agricole, pe care le califică drept „un act de trădare naţională“.

„Legea care reglementează tranzacţionarea terenurilor agricole româneşti trebuie să faciliteze accesul fermierilor români (persoane fizice, juridice, asociaţii, cooperative agricole) şi tinerilor fermieri români la resursa principală – pământul – cu scopul de a asigura suveranitatea alimentară şi teritorială a României, ocuparea forţei de muncă, distribuţia judicioasă a resurselor naturale ale ţării cu precădere către cetăţenii ei, pentru a reduce decalajele între România şi celelalte ţări ale Uniunii Europene, la nivel social, economic şi ecologic. Aceste trei criterii stau la baza asigurării sustenabilităţii dezvoltării, subiect atât de dezbătut la nivelul întregii Europe“, a arătat CATAR într-un comunicat.

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, declara în luna octombrie că, odată cu noua reformă a Politicii Agricole Comune (PAC), România va fi nevoită să accepte ca şi persoanele străine să poată cumpăra terenuri arabile.

„Din 2014 piaţa terenurilor agricole se va liberaliza, conform tratatului de aderare la Uniunea Europeană pe care îl avem semnat şi pe care nu putem face modificări pentru că asta ar însemna ratificarea eventualelor amendamente de toate cele 26 de state membre şi nu avem garanţia că se poate face acest lucru“, a spus Daniel Constantin.

Tot atunci Constantin a arătat că România are nevoie de investiţii în agricultură, inclusiv din partea investitorilor străini.

Bulgaria a restricţionat vânzarea terenurilor agricole până în 2020

„Trebuie să prevenim devalizarea celor mai importante resurse ale Bulgariei“, declara, la sfârşitul lunii octombrie, Volen Siderov, lider al partidului naţionalist Ataka, iniţiatorul propunerii de prelungire a moratoriului, propunere aflată în dezbatere din luna septembrie a acestui an.

Ministrul Constantin a declarat ca reacţie la decizia Bulgariei că, dacă solicitarea de prelungire a interdicţiei cu privire la vânzarea terenurilor va fi acceptată de către UE, şi România va urma exemplul Bulgariei.

LAPAR: „Germania ar fi declanşat un scandal naţional“

Baciu a comparat situaţia din România cu cea din Germania, unde chiar şi vânzarea unui singur hectar de teren ar fi declanşat un scandal naţional. Preşedintele LAPAR susţine că România va deveni foarte săracă pe măsură ce străinii vor acapara terenuri în ţară.

„Când este deja prea mult? Trebuia să ne sesizăm de la primul hectar cumpărat de străini. Dacă se întâmpla asta în Germania, luau foc ăia, era caz naţional. (…) Ţara va fi săracă pentru că firmele străine exportă profitul. Să vă uitaţi în bilanţul acelor societăţi cu proprietari străini. Mai în fiecare an sunt pe pierdere sau aproape de zero. Au suprafeţe de 20-30.000 ha, dar după documentele contabile abia îşi duc zilele. Toată lumea ştie asta. Cu siguranţă şi «serviciile». Dar nu sunt interesate… O să plătim cu vârf şi îndesat faptul că acum suntem paşnici. O să zicem şi atunci: «Ştiţi, s-a negociat prost în tratatul de aderare»“, a punctat şeful LAPAR. Baciu a mai arătat că „nu mai poţi să-i iei înapoi dreptul dobândit legal“, iar „ceea ce au luat este bun luat“.

Poziţia LAPAR coincide cu cea formulată de conducerea Asociaţiei Importatorilor şi Exportatorilor din România (ANEIR), care a arătat recent că exporturile României sunt realizate, de fapt, aproape exclusiv de firmele cu acţionariat străin.

Cea mai mare parte a exporturilor României, respectiv 82,2%, sunt realizate de firmele cu capital străin, pentru că acestea, spre deosebire de companiile cu capital românesc, au un acces mult mai facil la finanţare.

Noua lege va da străinilor un sfert din suprafaţa arabilă a României

Mai mult, reprezentantul LAPAR susţine că noul proiect de lege îi favorizează, de fapt, pe străinii care deţin pământ în arendă şi le pune beţe-n roate fermierilor români.

„Foarte multe firme străine care au pământ în arendă – germane, austriece, daneze, vor avea drept de preempţiune la cumpărare. Cred că vorbim despre circa un milion de hectare de teren aflat în această situaţie. Dacă adăugăm şi milionul pe care-l deţin deja, ajungem la 2 milioane, poate şi mai mult, un sfert din suprafaţa arabilă a ţării în proprietatea străinilor. (…). 0147

Poziţia LAPAR este susţinută şi de Alianţa ROPAC, ai cărei membri sunt de părere că situaţia este de-a dreptul dezastruoasă.

„Cele 1,2 milioane ha sunt cumpărate pe acte, dar oare câte milioane de hectare sunt cumpărate fără acte, doar cu contracte de mână pe terenuri neintabulate? Adevărata suprafaţă deţinută de străini în România se va vedea imediat ce se va pune în funcţiune legea prin care ei au dreptul să cumpere terenuri. Atunci se va vedea adevăratul dezastru care există în piaţa funciară din România“, a declarat la IndAgra Claudiu Frânc, preşedintele ROPAC. În mare parte, potrivit ROPAC, terenurile nu sunt înregistrate în sistemul notarial, fiind cumpărate pe bază de titlu şi nu de carte funciară, pentru a se masca situaţia reală a cumpărărilor şi pentru a se proteja de fiscul din ţara de origine. Mai mult, preşedintele ROPAC susţine că străinii cumpără de mult terenuri pe persoană fizică în toată ţara, deşi legea interzice în prezent acest lucru.

„Sunt peste tot străini, începând din Moldova, sudul României, Banat, până-n Satu Mare. Oriunde mergem în România ştim că există cetăţeni străini care au cumpărat şi cumpără în continuare terenuri ca persoane fizice, chiar dacă legea nu este încă în vigoare“, a punctat Frânc.

Agenţie „de ponturi“ pentru clientela politică

Fermierii nu văd nici rostul noii agenţii care va gestiona fondul funciar şi tranzacţiile între persoane fizice.

„Nu suntem de acord cu înfiinţarea acelei agenţii naţionale pentru că nu va face altceva decât să vândă ponturi. (…) A gestionat prost şi terenurile pe care le-a avut până acum. (…) Notarii au obligaţia ca lunar, dacă nu săptămânal, să dea la statistică suprafeţele de terenuri tranzacţionate. Deci, nu este nevoie de o instituţie care să gestioneze o activitate privată“, a continuat şeful LAPAR.

El a precizat că multe prevederi ale legii sunt, pur şi simplu, neconstituţionale şi inaplicabile.

„N-am înţeles, de asemenea, de ce suntem condiţionaţi de vârstă. Legat de dreptul de preempţiune, care vecin are drept de preempţiune când ai doi, trei sau chiar cinci vecini, în funcţie de forma terenului? Cred că primăria se va transforma într-un fel de Andreea Marin să caute toţi moştenitorii din lumea asta“, a comentat ironic Baciu prevederile legii.

Concurenţă neloială

Potrivit LAPAR, românii se află într-o situaţie de concurenţă neloială cu străinii la achiziţia de terenuri arabile pentru că beneficiază de credite cu dobândă subvenţionate sau fără dobândă, în vreme ce fermierii români nu au acces nici la credite bancare, nici la fonduri europene. În plus, potrivit lui Baciu, un hectar de teren în Europa de Vest „a ajuns la preţul unui autoturism de lux de firmă sau la preţul unui apartament de lux din Bruxelles“. Una peste alta, fermierii români sunt puternic decapitalizaţi comparativ cu cei din restul Europei.

CATAR consideră că legislaţia, limitarea accesului la creditare şi imposibilitatea accesării de fonduri europene de către majoritatea fermierilor români îi pun pe aceştia într-o situaţie gravă de concurenţă neloială faţă de străini, care au astfel acces neîngrădit la piaţa funciară din România, unde sunt practicate încă preţuri foarte mici la achiziţia de terenuri comparativ cu preţurile din restul Europei.

„Se pare că piaţa comună este doar la facere, nu şi la desfacere. Accesul la fonduri europene este infinit mai greu în România comparativ cu restul Europei, subvenţia pe suprafaţă este de câteva ori mai mică, iar fermierii români nu au acces la credite comparativ cu cei străini, care au acces uşor la credite cu dobânzi foarte mici“, a declarat Bogdan Buzescu, preşedintele CATAR, federaţie membră ROPAC.

Preţurile medii ale terenurilor agricole din România au crescut cu aproape 60% în ultimii doi ani, la 3.100 de euro pe hectar, potrivit datelor companiei DTZ Echinox, dar se menţin de 2 până la 8 ori sub cele din majoritatea statelor europene.

Preţurile terenurilor agricole diferă în România foarte puternic între regiuni, astfel că în Nord-Est şi Sud-Est terenurile agricole se vând în medie cu 2.600-2.900 de euro pe hectar, în timp ce în Muntenia şi Banat preţurile sunt mai mari, ajungând la 3.500-3.600 de euro pe hectar, potrivit unui studiu al companiei.

Marius Şerban

Articole înrudite