Articole revista 16 Decembrie 2013, 23:25

Un studiu de succes realizat în avicultură

Scris de

Editura Biblioteca Bucureştilor a publicat volumul „Teoria genică a sexualităţii şi aplicaţiile ei practice”, o lucrare ştiinţifică ce se remarcă prin rezultate revoluţionare, pe baza cărora autorul cărţii Dr. Ing. Florin Pricop a elaborat o nouă teorie la nivel genic, referitoare la determinismul sexelor la păsări. Cartea a fost deja lansată la Bucureşti şi Iaşi şi se bucură de un succes deosebit în rândul oamenilor de ştiinţă, dar şi a pasionaţilor de avicultură, graţie implicaţiilor şi aplicaţiilor practice ale lucrării.

Florin Pricop s-a născut la Medgidia, iar în prezent locuieşte în capitală, activând ca director tehnic al Avicola Bucureşti. În 1978 devine absolvent al Institutului Agronomic „Nicolae Bălcescu“ Bucureşti, Facultatea de Zootehnie. În 1986 Florin Pricop obţine doctoratul, la aceeaşi facultate, în domeniul geneticii aviare. Din 1995 este Inginer zootehnist expert în domeniul selecţiei şi hibridării păsărilor. Premiat în numeroase rânduri de către instituţii ştiinţifice din ţară şi de dincolo de graniţe, Florin Pricop este autor şi coautor al unui număr de 57 lucrări ştiinţifice, dintre care 7 cărţi, 39 articole publicate şi 11 articole susţinute la manifestări ştiinţifice din ţară şi străinătate.

Pătrunzând în universul ştiinţific al lui Florin Pricop, cu riscul de a fi nevoiţi să consultăm dicţionarele de specialitate, aflăm detalii surprinzătoare în legătură cu determinismul sexului la nivel genic, ca rezultat al împerecherii dintre un organism homozigot recesiv (masculul) şi unul heterozigot (femela). Au fost identificate în premieră gena dominantă a sexului (SDW) în cromozomul W şi alela recesivă a sexului (sdw) în cromozomul Z. De asemenea, au fost identificate genele barat (B), silver (S) şi gold (b/s) la un locus polialelic din cromozomul W.

Pentru a înţelege întocmai implicaţiile teoriei dezvoltate de Florin Pricop, ar fi nimerite câteva explicaţii de fond. Datorită unor neconcordanţe majore între teorie şi practică, autorul a reluat experimentele referitoare la trasmiterea culorii penajului efectuate de către T.H.Morgan şi publicate în lucrarea sa The Phisical Basis of Heredity (1919).

Într-o recenzie a lucrării lui Florin Pricop, Prof.univ.dr. Horia GROSU scria: „Rezultatele obţinute ridică mai multe semne de întrebare cu privire la Teoria cromosomială a determinării sexelor fondate de şcoala morganistă la începutul secolului XX. Cartea cuprinde, pe lângă descrierea experimentelor efectuate cu participarea unor linii pure homozigote aparţinând raselor Rhode-Island roşu, Rhode Island alb şi Marans barat, modul în care au fost produşi o serie de hibrizi comerciali specializaţi în producţia de ouă pentru consum. Pe deasupra, oferă explicaţii cu totul inedite a rezultatelor obţinute. Pentru prima dată pe plan mondial se arată că genele heterosomale barat, silver şi gold, care transmit culoarea penajului, au fost identificate la un locus polialelic în cromozomul W, că acestea se pot exprima în plan fenotipic, că ele se transmit probabilistic, independent de sex şi că există loci omologi între cromozomii Z şi W, contrar mecanismului hemizigotic şi concluziilor la care a ajuns T.H. Morgan (1919).”

Desprindem de aici un fapt interesant, poate chiar curios și anume acela că culoarea penajului a reprezentat markerul (indicatorul) fenotipic care l-a condus pe autor la identificarea genei dominante a sexului (SDW) în cromozomul W. Această genă are două funcţii:

– una de genă dominantă a sexului în relaţie cu alela sa recesivă, denumită sdw, situată în cromozomul Z;

– alta de genă epistatică, care interacţionează cu gena care determină culoarea penajului situată în cromozomul W.

Din recenzia Profesorului Horia GROSU mai aflăm: „Teoria genică a sexualităţii este susţinută în prezent de cinci aplicaţii practice. Dintre acestea, notăm metoda propusă pentru stoparea decolorării penajului şi îmbunătăţirea acestui caracter la hibrizii comerciali de ouă, metodă ce prezintă interes pentru companiile producătoare de material genetic.

Aplicaţia practică referitoare la soluţionarea situaţiilor litigioase care apar atunci când un furnizor de material biologic nu respectă formula genetică de obţinere a hibridului comercial, reprezintă un instrument folositor clienţilor în cazuri de expertiză.

Explicaţia apariţiei intersexului la galinaceae, respectiv teza şi antiteza creării raselor noi de păsări reprezintă două aplicaţii de interes pentru cercetarea ştiinţifică.

Analizând datele prezentate şi coroborându-le cu cele existente în literatura de specialitate, putem conchide că Teoria genică a sexualităţii şi aplicaţiile ei practice este o aprofundare la nivel genic a determinismului sexelor şi o continuare a Teoriei cromosomiale a determinismului sexelor fondate de şcoala morganistă şi prezentată de către T.H. Morgan în lucrarea sa The Phisical Basis of Heredity (1919).“

Lucrarea este structurată pe 7 capitole, însumează 267 de pagini, 7 tabele, 12 figuri, 34 planşe anexate şi 98 referinţe bibliografice. Repre­zentând un succes ştiinţific notabil, lucrarea lui Florin Pricop promite să aducă beneficii majore pentru avicultură, fiindcă reduce din elementele altă dată puse pe seama hazardului şi oferă mai mult control avicultorului.

Sorin STAICU


Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti