Logo
Imprimă această pagină

Noi metode de combatere biologică a bolilor şi dăunătorilor la ciuperci

UE vrea alimente fără pesticide

Asociaţia Naţională a Producătorilor de Ciuperci din România (ANPCR), împreună cu Organizaţia Interprofesională Naţională PRODCOM Legume-Fructe, a organizat la Braşov seminarul ştiinţific cu tema „Noi tehnici şi tehnologii în tratamentele fitosanitare pentru cultura ciupercilor. Evenimentul a reunit peste 50 de fermieri, reprezentând „top 30 cei mai mari producători de ciuperci din România“, după cum a afirmat Eugen Băjenaru, preşedintele ANPCR, dar şi consultanţi şi specialişti veniţi din Polonia şi Germania.

Manifestarea a avut ca scop diseminarea în rândul fermierilor din România a bunelor practici şi metodelor moderne în domeniul tehnologiei şi tratamentelor, pentru promovarea alimentelor sănătoase, lipsite de reziduuri chimice. Aceasta nu întâmplător pentru că de curând, în urma analizelor de laborator, s-au găsit concentraţii mari de pesticide pe merele româneşti. Conform reglementărilor UE, un cultivator de ciuperci este considerat un producător de alimente, iar UE vrea să asigure protecţia consumatorilor prin Regulamentele nr. 178/2002 privind siguranţa alimentelor, nr. 396/2005 privind utilizarea pesticidelor în agricultură şi introducerea sistemului integrat în producţia de alimente nr. 128/2009. Prin aceste măsuri UE vrea să elimine urmele de pesticide din producţia de alimente.

„Am dedicat acest seminar ştiinţific găsirii, împreună cu specialişti reputaţi din ţările Europei, a unor soluţii viabile, concrete, de a pune pe mesele românilor alimente mai proaspete şi mai sănătoase. Tendinţa actuală este de a promova tratamentele biologice şi pe cele care elimină tratamentele clasice cu substanţe relativ toxice“, a declarat Eugen Băjenaru.

Sisteme integrate de control al bolilor şi dăunătorilor

În acest sens, dr. ing. Nikodem Sakson, consultantul din Polonia, a vorbit de sisteme integrate de control al bolilor şi dăunătorilor în fermele de ciuperci, prezentând o serie de recomandări pentru a menţine o fermă curată şi o producţie sănătoasă. „Cumpăraţi materii prime certificate, pentru a evita riscul apariţiei infecţiei primare cu mucegaiuri şi alte boli. Utilizarea pesticidelor să se facă conform listei de recomandare şi pe baza unei instrucţiuni în prealabil. De asemenea, păstraţi standardele ridicate de igienă în fermă, identificaţi eventuale surse de infecţie. Pentru a testa podeaua şi pentru a identifica infestarea cu boli udaţi pardoseala cu o soluţie 18% peroxid de oxigen. Apariţia bulelor indică o infestare puternică, în timp ce lipsa acestora înseamnă că nu există semne de infecţie. Spălaţi bine camerele şi coridoarele, folosind produse chimice adecvate pentru dezinfecţie. Altfel, principalele boli şi dăunători precum putregaiul uscat (Verticillium fungicola), pânza de păianjen (Dactylim dendroides), mucegaiul verde şi muştele vor produce pierderi în cultură“, a spus consultantul polonez.

Având în vedere că în România nu există fabrici de compost, iar producătorii români aleg de regulă cultivarea pe composturi incubate care scurtează ciclul de producţie la 42 de zile, eliminarea dăunătorilor se face exclusiv prin întreţinerea culturilor şi tratamente care nu au remanenţă.

„Spre deosebire de ciuperca importată, producătorii români nu folosesc substanţe de conservare pe termen lung, ci se limitează doar la frig. Sectorul nostru este oarecum favorizat, pentru că ciclul scurt de obţinere a ciupercii nu permite, mai ales în perioadele de fructificare şi recoltare, niciun fel de tratament şi atunci cultivatorii sunt obligaţi să folosească mai degrabă tratamentele bio. Astăzi am văzut substanţe bazate pe eliminarea dăunătorilor în mod natural, prin aplicarea de aerosoli cu substanţe nontoxice“, a adăugat preşedintele ANPCR.

Tratamentele bio asigură producţii sănătoase

O altă temă de discuţie foarte apreciată de participanţii la seminar a fost combaterea biologică a bolilor şi dăunătorilor. Invitatul din Germania, ing. Michael Lichtenberg, a prezentat produsul Nemacel, ce asigură un control biologic eficient mai ales împotriva Sciaridelor la ciuperci. În concluzie, acesta a atras atenţia asupra beneficiilor aduse de produs, menţionând faptul că acesta oferă un control bun şi de lungă durată împotriva muştelor sciaridis, este uşor de aplicat prin udare, nu este toxic, ceea ce îl clasifică drept un aliat prietenos şi de încredere împotriva răspândirii bolilor. Tot din Germania, Uwe Bohm a venit cu metode biologice în dezinfectarea fermelor de ciuperci. Acesta a prezentat produsul BEDO Bio Care, un concentrat lichid pur biologic folosit pentru dezinfectarea tuturor tipurilor de suprafeţe şi spaţii, eficient împotriva bacteriilor, viruşilor şi ciupercilor. Combinaţia de natural, biodegradabil, non-toxic şi ingrediente ecologice asigură un efect fungicid, bactericid, substanţa nepericuloasă putând fi aplicată de către fermier fără îmbrăcăminte de protecţie.

„Mi-a plăcut seminarul pentru că s-a discutat despre o temă de actualitate – combaterea biologică, fără pesticide. Specialiştii din Polonia şi Germania au venit cu pesticide biologice, fără remanenţă, biodegradabile, ceea ce este un pas pentru ciupercarii noştri. Avem nevoie de astfel de informaţii, pentru că mulţi producători nu sunt informaţi, iar la noi în ţară nu mai există nici laboratoare de cercetare în problema ciupercilor“, a apreciat Ioana Tudor, specialist în cultura ciupercilor.

Producătorii ar trebui să îşi diversifice sortimentul

Conform specialiştilor în cultivarea ciupercilor, acest domeniu nu este pentru orice întreprinzător. O afacere profitabilă trebuie să respecte anumite condiţii. „Este important să existe spaţii foarte bine izolate termic, dotate cu toate utilităţile şi capacitatea celulelor optimizate astfel încât să încapă un tir de compost, adică 15-20 tone, pe stelaje şi pe mai multe nivele. Pe lângă utilităţi este vital microclimatul creat, încălzire, răcire, umidificare, ventilaţie, controlul bioxidului de carbon, or toate aceste instalaţii costă“, este de părere Ioana Tudor. Deşi majoritatea gândesc că ar putea începe cu o singură hală de producţie, cei cu experienţă în domeniu consideră că un start bun în afacere se face cu cel puţin 6 hale de producţie.

Deşi ciuperca este o hrană sănătoasă, o sursă importantă de proteine, situându-se pe locul 2 ca proteină vegetală după soia, în România nu există o tradiţie în consumul de ciuperci. Românii au început să consume ciuperci de 50 de ani, iar înainte de 1989 totul pleca sub formă de conserve la export, pentru a aduce valută în ţară. De aceea, chiar şi în prezent un român consumă în medie doar 1 kg de ciuperci pe an, în timp ce în Olanda consumul este de 5 kg anual.

„Eu le spun producătorilor să lărgim sortimentul. Am putea cultiva Shiitake (Lentinus edodes) sau ciu­perca parfumată, extraordinară pentru că este anticancerigenă, întăreşte sistemul imunitar, polizaharidele din ea scad colesterolul, glicemia, deci are foarte multe virtuţi medicinale. Se pretează foarte bine la deshidratare, poate fi transformată în pudră, deci se poate păstra uşor, se fac din ea extracte şi se poate folosi ca supliment alimentar“, a punctat Ioana Tudor.

Patricia Alexandra POP

Articole înrudite

Articole recente - Lumea Satului

Revista Lumea Satului