Kuhn GMx aprilie2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 13 Apr 2021

Două noi rase de ovine româneşti ar „sătura“ piaţa europeană

Nu este o noutate că în România cercetarea a fost lăsată pe ultimul loc, deşi se spune că românii au un potenţial deosebit în acest domeniu. O mână de cercetători din Constanţa, cu multă ambiţie, au reuşit să facă performanţă din nimic. Şi asta după zeci de ani de muncă şi sacrificii mari. Rezultatele lor sunt cu atât mai remarcabile cu cât performanţa a fost obţinută într-o ţară pe care mulţi dintre cercetători preferă să o părăsească pentru alte meleaguri, unde munca este apreciată şi plătită la adevărata valoare. Este vorba despre cercetătorii de la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor (ICDCOC) Palas – Constanţa, care au reuşit obţinerea a două noi rase de ovine: rasa de Lapte Palas şi cea de Carne Palas, net superioare celor existente în prezent.

Principalul domeniu de activitate a ICDCOC este realizarea progresului genetic la rasele de ovine şi caprine din România care înseamnă îmbunătăţirea însuşirilor morfoproductive la rasele româneşti de ovine. În general rasele istorice de ovine sunt rase cu producţie mixte, dar modeste. Astfel că cei câţiva cercetători de la Institutul Palas şi-au început munca la aceste două noi rase în urmă cu mai bine de 30 de ani. Directorul general al Institutului, Radu Răducu, spune că, ţinând cont de aceste aspecte şi având în vedere orientarea actuală de producţie a pieţei, care se axează pe rasele de ovine cu producţie mixtă de carne şi lapte, specialiştii Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor Palas Constanţa au ieşit în întâmpinarea cerinţelor şi au creat şi omologat cele două rase. Rasa de carne Palas a fost omologată în 2012, iar cea de Lapte Palas în 2010. Crearea acestor rase a început în anul 1976 printr-o schemă de încrucişare complexă între rasele româneşti şi cele specializate din Franţa şi Germania. În România se poate vorbi de rasele Ţurcană şi Ţigaie, care sunt rase istorice româneşti cu producţie modestă. În schimb, rasa românească Merinos de Palas, faţă de alte rase de Merinos din lume, este rasă mixtă, de carne şi lână. „Noile performanţe s-au obţinut exploatând acest potenţial românesc prin încrucişarea cu Ile-de-France, după obţinerea unui număr important de metişi prin izolarea reproductivă, de peste opt generaţii, intervalul între generaţii fiind de aproape patru ani. Izolarea reproductivă înseamnă că niciun animal din exterior nu a pătruns în interiorul turmei. Recunoaşterea raselor se face în cinci generaţii, iar izolarea reproductivă este una dintre condiţiile esenţiale“, a precizat directorul Răducu Radu.

Rasa de Carne Palas

Rasa de Carne Palas a fost realizată prin încrucişarea femelelor din rasa Merinos de Palas cu berbecii Ile-de-France, urmată de izolare reproductivă şi selecţie în direcţia sporirii producţiei de carne. Directorul ştiinţific al Institutului, Gabriel-Petru Vicovan, spune că această rasă se aseamănă genetic, în proporţie de 55,47%, cu rasa Ile-de-France şi 39,83% cu rasa Merinos de Palas. De asemenea, ea este competitivă în plan internaţional. Potrivit cercetătorilor, sporul mediu zilnic de îngrăşare intensivă este de 300-320 grame, iar greutatea la vârsta de 150 zile este de 38-48 kg, în timp ce randamentul la sacrificare este de 50%. Diferenţierea creşterii în greutate la Rasa de Carne – Palas faţă de alte rase autohtone de ovine (Ţigaie şi Ţurcană) este de aproape 17% la un spor mediu zilnic de la naştere până la 5 luni. Aceasta poate fi folosită pentru producerea berbecilor terminali necesari în programele de hibridare care au ca obiectiv principal obţinerea de miei îngrăşaţi, competitivi pe piaţa Uniunii Europene. Din această linie se livrează anual reproducători şi material seminal celor interesaţi de creşterea producţiei de carne la ovine.

Consumul în UE şi potenţialul României

Cu rasa de ovine omologată pentru o producţie semnificativă de carne, există o mare posibilitate ca România să completeze necesarul de carne de ovine al Uniunii Europene, având în vedere că în comunitatea europeană consumul este de 850.000 tone de carne de oaie şi există o cerere pen­tru 1.100.000 de tone, ţinând cont că aproape 250 de mii de tone sunt importate anual. Prin dezvoltarea unui program naţional de producţie de carne de ovine în România, care să fie finanţat de Ministerul Agriculturii sau Uniunea Europeană, ţara noastră are capacitatea ca, până în 2030, să completeze necesarul de import al comunităţii europene. În prezent, UE importă carne de oaie din Australia, Brazilia, Noua Zeelandă şi Argentina pentru necesarul de consum, mai ales că şi necesarul de carne de ovine este în creştere ca urmare a faptului că în multe dintre ţările Europei trăiesc milioane de musulmani. Un român consumă în medie 1,6 kg de carne de oaie pe an, iar în Uniunea Europeană se consumă 2 kg în medie pe an, de persoană. Prin dezvoltarea unui astfel de program, care să asi­gure necesarul de carne de ovine al UE, va fi nevoie ca activitatea de creştere a acestor rase să fie susţinută prin subvenţionarea de către bugetul de stat cu subvenţii mai mari decât cele de până acum, dar şi prin facilităţi de genul înlesnirilor pentru utilizarea păşunilor. Specialiştii în zootehnie spun că România poate creşte efectivul de ovine de la 9 milioane de capete, cât este în prezent, la 13 milioane în 2020 şi la 15 milioane de capete în anul 2030. Creşterea producţiei de ovine pentru producţia de carne va duce la acoperirea nevoilor de import ale Uniunii Europene şi implicit la creşterea producţiei.

Rasa de Lapte Palas

În ceea ce priveşte rasa de Lapte Palas, aceasta a fost creată la ICDCOC Palas prin încrucişarea raselor Ostfriză şi Awassi cu rase de tip Merinos, urmată de izolare reproductivă şi selecţie în direcţia sporirii producţiei de lapte. Şi aceasta este competitivă pe plan internaţional prin caracteristicile sale. Astfel, producţia totală de lapte de la această rasă este de aproape 215 litri/cap, durata lactaţiei este de peste 264 de zile, iar diferenţa producţiei de lapte este mai mare decât a Merinosului de Palas cu 95 de litri/cap. Linia poate fi folosită pentru producerea de berbeci taţi de oi hibride de lapte sau poate fi exploatată pentru producţiile de lapte şi carne. Din această linie se livrează anual berbeci şi material seminal în crescătoriile din Dobrogea şi judeţele învecinate: Brăila, Călăraşi şi Ialomiţa pentru ameliorarea producţiei de lapte la rasele locale. De menţionat este faptul că de foarte mulţi ani crescătorii de ovine din ţară utilizează reproducători masculi şi femele preluaţi de la Palas, iar rezultatele obţinute îi mulţumesc pe crescători, care, în multe cazuri, obţin performanţe superioare faţă de cele obţinute de Institutul Palas pentru că au condiţii mult mai bune.

Performanţă din resurse proprii

Aproape 400 de capete de oi mame din rasa de lapte se află acum în cadrul Institutului de Cercetări Palas şi alte aproape 400 din rasa de carne. Anual Institutul Palas a reuşit să vândă către crescătorii de ovine din rasele de carne şi de lapte în jur de 200-250 de reproducători masculi şi femele. Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor, prin Legea nr. 45/2009, este în subordinea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu Şişeşti“ (ASAS) Bucureşti, iar, potrivit prevederilor legale, activitatea de cercetare este finanţată de la bugetul de stat prin Ministerul Agriculturii. Trebuie menţionat că toate realizările s-au obţinut numai din surse proprii şi pentru crearea acestor rase unicat în România Institutul a alocat aproximativ 70% din fonduri, însemnând reducerea cheltuielilor de personal pentru investiţii, neplata salariilor şi întârzieri la depunerea contribuţiilor la bugetul de stat. Cercetătorii declară cu modestie că este vorba despre un bun naţional, care stă la baza creşterii calităţii producţiei la ovine.

Marieta IORGA

Articole recente - Lumea Satului