Lumea satului 750x100

update 29 Oct 2020

Pomicultura şi zootehnia, soluţii pentru zona colinară şi de munte

Recent, la Vălenii de Munte, un ONG din Prahova, cu mai multe obiective asumate, printre care şi „programe de dezvoltare comunitară având ca scop valorificarea potenţialului comunităţilor locale“, a organizat o conferinţă pe teme de agricultură. Subiectele abordate au fost „Asigurarea securităţii alimentare prin dezvoltarea zootehniei“ şi „Perspectiva noului PAC (Politica Agricolă Comună) cu privire la reconversia plantaţiilor de pomi fructiferi.“

La eveniment au participat Achim Irimescu – secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; George Turtoi – director general Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit; Vasile Băcilă – director general Agenţia Naţională de Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie; Dorel Benu – director general Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură; Mircea Cosma – preşedintele Consiliului Judeţean Prahova; Laurenţiu Rebega – vicepreşedinte al CJ Prahova, care a fost şi moderatorul dezbaterilor; primari şi fermieri din 18 localităţi de pe Valea Teleajenului şi Valea Slănicului.

Reconversia în pomicultură, aşteptată cu optimism

Pentru că printre invitaţi s-a aflat preşedintele Tymbark Maspex România, Krzysztof Grabowski, iar manifestarea a debutat cu o vizită la fabrica grupului din Vălenii de Munte, o parte a întâlnirii a fost dedicată prezentării modelului de bune practici agricole din Polonia. Preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, a declarat, plecând de la o oarecare nemulţumire în legătură cu restanţele pe care România le înregistrează în domeniul agrar, dar cu speranţa ca programul viitor de reconversie în pomicultură să-şi atingă scopul: „Pornim cu fondurile europene pentru perioada 2014-2020 cu ceva timp înainte, avem experienţa din spate şi poate am învăţat din erorile trecute, deci eu cred că fondurile pentru reconversia plantaţiilor pomicole le vom termina în doi ani. Dacă marea funcţionărime din Bucureşti va înţelege că pomicultura nu se face pe asfalt, ci pe dealurile de la Drajna sau Starchiojd, agricultura se va descentraliza, programele acestea europene vor deveni regionale, finanţările se vor face pe specificul şi necesităţile fiecărei regiuni şi atunci vom avea şi noi gradul de absorbţie ca în Polonia. Eu vin recent din această ţară: am văzut ce a însemnat reconversia acolo şi m-am mirat că o ţară pe paralela 52° produce mai multe fructe decât România, o ţară pe paralela 45°. Dar am înţeles de ce: pentru pragmatism, hotărâre şi utilizarea judicioasă a fondurilor europene.“

Vorbind despre implicarea autorităţii judeţene în agricultura Prahovei, Cosma a mai spus: „Noi, la judeţ, avem trei programe pe zona rurală: primul a fost Drumul Vinului. Toată lumea ne povestea cum am pierdut capacitatea noastră vitivinicolă, că nu ne mai cere nimeni vinurile. Iată că astăzi, cu plantaţii noi în podgorie, cu 28 de unităţi de producere şi îmbuteliere a vinului modernizate cu fonduri europene, erau şase înainte, acum sunt 28, vinurile iau medalii după medalii, se deschid pieţe noi, un milion de sticle de vin din Prahova pleacă în China, se recâştigă pieţe precum Polonia, Estonia, Letonia, Lituania etc. Ne-a trecut avântul că vom vinde în Italia şi Franţa, pentru că nu se poate, ei au şcolile lor de elită de vinuri. Al doilea program, Drumul fructelor (valoare 967.993 lei, 18 localităţi incluse), după ce CJ a epuizat etapa de promovare turistică, va prinde contur prin programul de reconversie. În fine, urmărim programul de dezvoltare a infrastructurii rurale, iar în Prahova mai aveam 8 localităţi de alimentat cu apă, din 90, iar până în 2015 ducem alimentarea cu gaze în alte 18 localităţi. Fiindcă, dacă nu avem apă, gaze, canalizare, asfalt, trotuare, internet, cablu TV, telefonie ne pleacă şi oamenii din sate şi nici investitorii nu vin, iar spaţiul rural va rămâne de izbelişte.“

Soluţii pentru dezvoltarea zootehniei

Despre asigurarea securităţii alimentare prin dezvoltarea zootehniei, dr. Livia David, de la UASMV Bucureşti, a comentat: „Dacă ne întoarcem cu 20-25 de ani în urmă, România avea 7 milioane de capete de bovine; în prezent mai sunt 2-2.300.000, deşi potenţialul natural ne permite creşterea a 7 milioane capete. Potenţialul de producţie pe cap de locuitor este de 770 litri de lapte, dar noi realizăm 200-250 litri; pentru carne este de 150 kg, dar noi producem, la bovine, 9 kg carne/cap de locuitor. În clipa de faţă producţia pe cap de vacă furajată la nivel de ţară este de 3.500 l, faţă de potenţialul productiv al raselor, de 5.000 litri. Această diferenţă trebuie acoperită în următoarea etapă. Un alt exemplu: România, la începutul anilor ’90, era singura ţară din Europa care avea bivoli, 230.000 capete; în prezent, numărul a scăzut la 18.000 de exemplare. Avem potenţial, un patrimoniu genetic care are legătură cu siguranţa alimentară, pe care nu am ştiut să-l păstrăm. Având în vedere aceste câteva elemente, ar trebui să gândim ce trebuie să facem, iar soluţiile ar fi: creşterea efectivelor de animale (singura specie la care am crescut sunt ovinele, unde am ajuns la 11 milioane de capete); diferenţierea şi creşterea producţiei, separat pentru carne sau lapte, prin creşterea raselor specializate; introducerea tehnologiei inovative în fermele mici şi mijlocii; asocierea micilor producători pentru procesarea şi comercializarea produselor; dezvoltarea fermelor şi unităţilor axate pe produsele tradiţionale; îmbunătăţirea pajiştilor şi a tehnologiilor de obţinere a furajelor.“

Asocierea, unica şansă pentru micii pomicultori

Mai mulţi fermieri prezenţi la dezbatere s-au plâns nu de muncă, nu de preţul mare al inputurilor din pomicultură, ci de faptul că n-au unde-şi desface producţia, deşi există o unitate de procesare în zonă, că nu pot vinde la supermaket-uri, dar şi de furturile de fructe, de sisteme de susţinere şi garduri de împrejmuire, fără o implicare pe măsură a instituţiilor abilitate de a curma fenomenul, dincolo de măsurile pe care şi le ia fiecare pomicultor. Răspunsul pentru a doua problemă n-a existat, iar pentru prima soluţia unică indicată este asocierea şi construirea depozitelor de păstrare a fructelor. Consiliul Judeţean Prahova a hotărât că se va implica şi în această problemă: „Asocierea e o soluţie prin care încercăm să îndreptăm erorile din ’90-’96, când, dintr-o miopie economică, am fărâmiţat agricultura, iar ca unităţi de prelucrare, în locul ILF-urilor de altădată, care preluau producţia de la sate, n-am pus nimic. Această dezordine ne face să nu ne vindem mărfurile în marile magazine. Ca să venim cu puterea exemplului, vom alege o comună de pe traseul drumului fructelor, în care vom investi şi vom realiza un depozit de colectare şi vom arăta cum se depozitează şi comercializează organizat producţia.“

Maria BOGDAN

Articole înrudite