reclama youtube lumeasatuluitv
update 14 Jun 2019

Ciupercile au salvat cămările gospodinelor din Bucovina

Sute de oameni cutreieră pădurile Bucovinei, care au devenit o adevărată „mină de aur“ prin producţiile record de hribi, chitărci, ghebe şi creasta-cocoşului. Cei mai preţioşi sunt hribii, o ciupercă foarte bună la gust, cu o valoare alimentară foarte mare. Hribul românesc creşte natural şi este foarte apreciat, pe piaţa mondială fiind cotat ca având calităţi deosebite, ocupând locul II, după trufa de iarnă. Dar hribul este foarte căutat şi în ţară.

Aşa cum am aflat de la Aurelia Badale, preşedinta Asociaţiei de Turism „Vama – Bucovina“, hribul, regele ciupercilor, a salvat şi în această toamnă cămările gospodinelor din Bucovina. Foarte multe gospodine au folosit în reţetele lor, în loc de alte ciuperci hribul, care are un gust mai bun şi este foarte căutat în multe preparate tradiţionale din Bucovina. „Am pregătit zacuscă cu hribi, hribi marinaţi, salată de hribi. De asemenea hribul este prezent în formă congelată sau uscată în perioada de iarnă, când îl folosim pentru celebra supă cremă de hribi, borş cu hribi aşezonat cu orez şi zarzavat şi acrit cu borş de putină. În perioadele de post hribul poate fi folosit pentru sărmăluţe, chifteluţe, maioneză de post. Există diverse reţete de preparare a hribului şi nu numai. În zona noastră sunt numeroase specii de ciuperci foarte bine valorificate în bucătăria locală şi apreciată de cei care ne calcă pragul pensiunilor“, a spus Aurelia Badale.

Delicatese pe bază de hibri

Ciulamaua de hribi cu smântână este de fapt reţeta etichetă pentru Vama şi Bucovina în general. Pentru că ciupercile nu sunt afectate de poluare, nu sunt tratate cu substanţe chimice de fertilizare sau de combatere a dăunătorilor sunt considerate cele mai ecologice mărfuri. Pentru cine nu tolerează smântâna hribii sunt preparaţi ca un soté alături de o bucăţică de friptură. Sunt diverse posibilităţi pentru a utiliza hribul. „Pentru aceasta am iniţiat Festivalul hribului, care a avut loc în perioada 21 – 22 septembrie, aflat la a V- a ediţie, ocazie cu care gospodinele din Asociaţia Turistică Vama şi-au etalat din nou măestria şi, după cum aţi văzut în expoziţia gastronomică, au avut ce oferi. De la mâncare până la dulciuri cu hribi“, a spus Aurelia Badale.

Toamna localnicii fără loc de muncă sunt salvaţi de ciuperci

Un important segment al populaţiei din zonă trăieşte de pe urma ciupercilor şi a fructelor de pădure. „Ne-am dorit să le dăm ocazia de a valorifica într-un cadru civilizat aceste produse. Ne străduim în continuare să le arătăm că pot fi valorificate superior, le putem da plusvaloare, pot fi procesate aceste ciuperci şi fructe de pădure şi intenţionăm, dacă va fi posibil, să înfiinţăm prin asociaţie o microsecţie de producţie printr-un proiect european pentru a valorifica superior, în condiţii de igienă şi norme sanitar veterinare corespunzătoare, aceste produse“, a precizat Aurelia Badale.

Dacă în pensiuni şi în centrele de colectare ciupercile sunt verificate, sunt cunoscute locurile de unde sunt culese, oamenii cunosc regulile de recoltare şi de transportare a ciupercilor, ocupându-se cu această îndeletnicire de ani buni, în târguri şi pieţe inspectorii Direcţiei Sanitar-Veterinare îşi dau girul că ceea ce este pe tarabă este comestibil, fiind eliminată orice posibilitate de intoxicare, alta este situaţia în cazul în care ciupercile sunt comercializate la marginea drumului.

Toţi vânzătorii spun că ciupercile sunt bune de consumat, însă silvicultorii şi angajaţii DSV îi contrazic şi le recomandă localnicilor să nu cumpere decât din locurile verificate de către medicii DSV, chiar dacă toţi culegătorii susţin că ştiu foarte bine care ciuperci sunt bune de consum şi care nu. Şi medicii din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică spun că în urma consumului de ciuperci otrăvitoare este posibilă o evoluţie gravă, uneori letală a bolii, intoxicaţia cu ciuperci otrăvitoare fiind considerată o urgenţă medicală majoră şi este obligatorie apelarea numărului de urgenţă 112 şi prezentarea imediată într-un serviciu medical de urgenţă.

Localnicii din satele din munţii Bucovinei care nu au un loc de muncă sunt cei care se ocupă de colectarea fragilor, afinelor, zmeurei, murelor şi cătinei pe timp de vară şi a ciupercilor toamna. Tot ce culeg încearcă să vândă, iar preţul diferă în funcţie de cumpărător şi de cantitatea de ciuperci. Cei care se ocupă de comercializarea ciupercilor susţin că în acest an preţul la centrele de colectare este foarte mic în raport cu munca depusă, 7-9 lei kilogramul de hrib, 2-3 lei kilogramul de ghebe şi 5 lei creasta-cocoşului. Nici comercializarea în pieţe sau la marginea drumului nu aduce câştiguri foarte mari, preţul de vânzare a hribilor fiind de 9-15 lei, în funcţie de calitate, ghebele 4-5 lei, iar creasta-cocoşului 10 lei.

Ciupercarii spun că anul acesta a fost unul foarte bun, cu ploi care au căzut la timp şi care au creat condiţii pentru o producţie mare, cei mai câştigaţi fiind cei care au vândut ciupercile en-gros, chiar dacă preţul este mai mic.

„Le dăm pe toate şi nu mai pierdem timpul să stăm să le vindem. La marginea drumului rişti să rămâi cu marfa şi pentru că e perisabilă ai două soluţii: fie le usuci, fie le pui cu sare la murat pentru consum propriu“, ne-a spus unul dintre culegători.

Silviu Buculei