Articole revista 01 Octombrie 2013, 16:41

Lecţie practică de zootehnie cu Claudiu Frânc (II)

Scris de

Dacă în prima parte a acestui serial detaliam zonele cele mai costisitoare, cele care au cheltuit cei mai mulţi bani din fondurile europene accesate de Claudiu Frânc pentru modernizarea fermei, vă propun de această dată să aflăm cum este dotată zona care aduce bani – sala de muls şi toate celelalte detalii care pot influenţa producţia laptelui.

Dejecţiile sunt evacuate din 3 în 3 ore

Înainte de a ajunge la sala de muls trebuie să vă spun ce am mai descoperit interesant în grajdul fermei. Sistemul de evacuare a dejecţiilor a fost bine gândit. Alegerea acestuia a avut în vedere specificul animalelor care vor popula ferma. „Vacile de lapte au o balegă foarte moale, pentru că sistemul de furajare este mult mai suculent decât al vacilor de carne, motiv pentru care nu am avut nevoie de echipamente foarte robuste. Am ales pluguri cu tambur pe cablu care funcţionează automat, pornesc din 3 în 3 ore şi lucrează sinergic. Este un sistem ieftin, uşor de întreţinut şi foarte util“, spune proprietarul fermei, Claudiu Frânc. Totuşi ar fi şi un minus pentru acest sistem: în iernile mai grele, cu temperaturi de – 24-25°C, nu s-a putut evacua gunoiul.

Plugurile sunt acţionate de două motoare al căror consum este de 1,3 KW, ceea ce înseamnă un consum mic de energie la nivelul fermei. În schimb, gestionarea deşeurilor a înghiţit 120.000 de euro, adică 10% din valoarea proiectului de modernizare a fermei. Banii s-au dus pe pompe de mare putere, care transportă gunoiul dinspre sala de muls şi grajd spre cele două bazine de colectare care au o capacitate de 50 şi respectiv 70 mc. „Rezolvarea problemelor de mediu într-o fermă cu vaci de lapte costă foarte mult.

Cele 70 kg de dejecţii pe care le produce o vacă pe zi ajung într-un depozit exterior căptuşit cu o folie foarte groasă, cu o capacitate de 10.000 mc, care se umple în decursul unui an“, a declarat Claudiu Frânc. Partea bună este că aceste dejecţii ajung pe câmp pentru a fertiliza terenul înainte de însămânţare, făcând totodată o economie importantă la îngrăşăminte. În acest sens a fost achiziţionat un tractor cu o capacitate de 170 CP, o vidanjă de 25.000 litri şi un agitator. Gândurile fermierului legate de dezvoltare nu se opresc aici. „În viitor mi-am propus să fac o staţie de separare a dejecţiilor, să separăm solidul de lichid, iar în această staţie să aducem 2 autoclave şi să facem pământ de flori. Am văzut o fermă de vaci care face mai mulţi bani din gunoi decât din lapte“, comentează Frânc.

Traseul vacilor este atent monitorizat

Să nu credeţi că parcursul animalelor spre sala de muls se face oricum. Şi aici lucrurile au fost atent studiate. Vacile nu sunt mânate de angajaţi, ci dirijate printr-un mecanism automatizat. Atunci când este timpul pentru muls, vacile sunt dirijate mai întâi spre aleile tehnologice de circulaţie. Acestea sunt prevăzute cu separatoare care duc la sala de aşteptare, unde animalele rămân circa 40 de minute. Aici un sistem de ghidare în formă de pâlnie îşi face treaba şi împinge uşor fiecare animal spre sala de muls, atunci când îi vine rândul. Poate vă întrebaţi de ce şi-a investit fermierul banii în astfel de mecanisme de ghidare. Nu sunt mofturi, ci doar detalii care ajută la reducerea cheltuielilor de exploatare. Iată şi explicaţia: „Sala de muls este o zonă energofagă şi de aceea fluxul de animale trebuie să fie continuu şi rapid. De aceea am instalat un sistem prevăzut cu două bare care funcţionează automat şi împinge încet animalele spre sala de muls, astfel încât să nu existe timpi morţi, animalele să nu aştepte mult, iar sala să fie încărcată şi descărcată rapid de animale“, argumentează Frânc. Un alt detaliu care aparent este lipsit de valoare ţine de igiena şi sănătatea animalelor.

După ce au ieşit din sala de muls, cel puţin de două ori pe lună vacile trec prin nişte bazine cu soluţii speciale care previn dermatitele, afecţiuni ce apar pe picioarele vacilor în cele mai multe ferme de vaci Holstein. Acidozele sunt favorizate de conţinutul mare de concentrate care intră în hrana zilnică a animalelor. Tocmai pentru a preveni eventuale probleme de sănătate care s-ar răsfrânge asupra calităţii şi producţiei de lapte, bovinele sunt monitorizate printr-un cip montat la gât.

Cu ajutorul acestuia, la intrarea în sala de muls un calculator înregistrează numărul de identificare a animalului care este apoi afişat pe panoul fiecărui post, unde apare şi cantitatea de lapte furnizată. Sistemul de identificare şi urmărire a producţiei zilnice a fiecărui animal oferă două beneficii pentru fermier: vede dacă un animal are variaţii bruşte de producţie, ceea ce înseamnă o problemă, şi poate urmări cantitatea de lapte pe întreaga lactaţie. Dacă apar probleme pe parcursul mulsului, computerul sesizează, iar în momentul evacuării animalele sunt sortate. Cele care au trecut prin faţa unui scanner instalat într-o poartă de ieşire şi sunt bolnave sunt automat direcţionate spre sala de tratament, unde cineva se ocupă de ele.

Sala de muls, condiţii de 5 stele atât pentru vaci, cât şi pentru angajaţi

Toate investiţiile de până acum conduc spre sala de muls, zona în care se produc banii, prin valorificarea laptelui şi care asigură profitabilitatea fermei. Reprezintă piesa cea mai importantă din angrenajul fermei. Acum, după câţiva ani de funcţionare, Claudiu Frânc poate face şi recomandări. „Sfătuiesc fermierii să aibă mare grijă când îşi aleg sala de muls. Aceasta se alege în funcţie de cine munceşte în ea. O sală în care lucrător este fermierul trebuie să aibă reglajele şi panoul de comandă la îndemâna lui, chiar în sală. Într-o sală în care se foloseşte personal specializat, angajaţi care să mulgă, trebuie să îl degrevezi de sarcina de a regla el anumiţi parametri, pentru că pot apărea necazuri mari în momentul în care el începe să butoneze sala. Musai sala de muls trebuie să aibă cel puţin 2,8 mp/cap de animal, pentru ca acesta să nu se simtă înghesuit, stresat, pentru că altfel nu mai dă lapte“, spune Claudiu Frânc.

La ferma din Seini sala de muls este de tip BouMatic, este foarte aerisită, spaţiile sunt largi, funcţionale atât pentru animale cât şi pentru lucrători. Pardoseala din canalul mul­gătorului este încălzită, oferind condiţii optime de lucru mai ales pe timp de iarnă. Angajaţii dispun de apă caldă, iar fiecare post este prevăzut cu afişaj electronic. Restul utilajelor care ar putea face zgomot şi care ar perturba animalele sunt adăpostite în subsolul tehnologic. Dar despre această încăpere vom vorbi în episodul următor. Vă mai spun doar atât: animalele nu doar că sunt ferite de zgomotele puternice, dar pe timpul iernii în sala de muls se aud colinde.

Patricia Alexandra POP


Evaluaţi acest articol
(3 voturi)

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti