Cojocaru (APRIL): Nimeni de pe filiera laptelui din România nu mai dorește o nouă derogare de la igiena laptelui

Nimeni de pe filiera laptelui din România nu mai dorește o nouă derogare de la igiena laptelui, perioada de tranziție expirând la finele acestui an, a declarat, joi, Dorin Cojocaru, directorul general al Asociației Patronale Române din Industria Laptelui /APRIL/, într-o conferință de specialitate.

"Fermierii care au investit în ferme de vaci și nici procesatorii pe care îi reprezint nu mai vor o derogare pe igiena laptelui din 2014 pentru că s-au băgat sute de milioane de euro. Și ANSVSA a spus că sănătatea consumatorului nu se negociază și nu mai dorește o nouă perioadă de tranziție pentru procesarea laptelui neconform", a spus Dorin Cojocaru, la o dezbatere privind problemele structurale ale agriculturii românești, unde micii producătorii s-au plâns că se dorește 'eutanasierea' acestora din 2014 odată cu expirarea perioadei de tranziție aprobată României pentru alinierea la cerințele comunitare de igienă a laptelui de vacă materie primă.

Acesta a precizat că la ora actuală doar 15.000 de familii sunt în această situație, însă în industrie lucrează milioane de români.

"Cine mai dorește o nouă derogare și mai face propagandă pentru prelungirea tranziției la igiena laptelui ori este politician neinformat ori este rău intenționat. A cere încă o derogare la Bruxelles pentru procesarea laptelui neigienic înseamnă că dăm o palmă peste calitatea laptelui românesc. Mai sunt în cauză doar 15.000 de familii, dar sunt milioane de români în această industrie și în comerț. Ce vor face micii fermieri care mulg la mână? Mulsul la mână oferă un lapte sănătos, curat, vaca ne dă un lapte european, dar noi românii nu suntem obișnuiți să respectăm igiena. Trebuie să mergem la un nivel de educație și de cultură un pic mai sus ca să înțelegem ceea ce se întâmplă. Vă întreb, de ce trebuie să distrugem o industrie pentru că de ani de zile s-au băgat bani în subzistență?", a adăugat Dorin Cojocaru.

În opinia acestuia, sectorul laptelui se confruntă cu probeleme de business în condițiile în care în România nu se cunoaște situația reală din sectorul laptelui.

"Vorbim de proiecte și de strategii, dar noi nu cunoaștem situația reală din sectorul laptelui. Într-adevăr avem o producție bună de lapte, la 1,15 milioane de vaci efectiv matcă, avem 4,150 de milioane tone de lapte, dar numai 0,88 milioane tone se procesează și avem vânzări directe de un milion de tone și ceva pe an. Unde este restul laptelui, nu cumva în piața neagră? INS îl trece la autoconsum, adică 60%, iar asta înseamnă ca românii beau mai mult lapte decât țuică. Adică, fiecare român bea câte 300 de litri de lapte. Eu cred că avem probleme de business, probleme ale mediului de afaceri", a adăugat Cojocaru.

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a precizat joi că analizează dacă va mai cere CE o derogare de la igiena laptelui, lucru pe care l-a solicitat recent Bulgaria.

Micii fermieri vor trebui să respecte norme minime de igienă, începând cu 1 ianuarie 2014, dacă vor să-și vândă laptele pe piață, în condițiile în care la finele lui 2013 expiră perioada de tranziție aprobată României pentru alinierea la cerințele comunitare de igienă a laptelui de vacă materie primă.

Potrivit președintelui ANSVSA, Vladimir Mănăstireanu, micii fermieri cu 2-3 vaci nu trebuie să facă investiții în vederea obținerii unui lapte conform cu cerințele UE, însă cei care au mai multe animale și obțin o cantitate de lapte mai mare, trebuie să-și achiziționeze un aparat de muls și un răcitor.


"Dacă un țăran are două vaci în curte nu este nevoie să achiziționeze un mulgător, ci doar să respecte igiena mulsului, respectiv a mâinilor, a ugerului, a vaselor de colectat lapte și binențeles să introducă imediat laptele muls la frigider, la o temperatură între 0 și 4 grade Celsius. Sunt condiții minime de igienă pentru țăranul care are două-trei vaci în curte și nu cred că sunt foarte greu de îndeplinit. Pentru cei care au mai multe vaci, 4-5 animale, iar cantitatea de lapte este mai mare, într-adevăr este nevoie de o minimă investiție pentru un aparat de muls și un răcitor. Aici și forma asociativă a crescătorilor de animale reprezintă o soluție pentru partea cu investiții", a explicat șeful ANSVSA.

Autoritatea a organizat în luna iunie a acestui an o campanie de informare la nivel național, prin care și-a propus să aducă la cunoștința producătorilor și procesatorilor măsurile care trebuie întreprinse pentru asigurarea conformității laptelui crud cu standardele Uniunii Europene. Scopul acestei campanii a fost de a oferi informațiile necesare celor care cresc un număr mic de animale, astfel încât să-și poată valorifica în continuare laptele, iar unitățile de procesare să aplice măsurile necesare pentru a procesa și vinde în continuare produsele în România.

România a primit în noiembrie 2011 acordul Comisiei Europene pentru procesarea laptelui neconform cu cerințele comunitare, până la finele anului 2013, produsele obținute din acest lapte putând fi vândute doar pe piața națională.

Laptele crud de vacă trebuie să îndeplinească standardul de calitate din UE, respectiv numărul total de germeni să fie mai mic sau egal cu 100.000/mililitru, iar numărul de celule somatice mai mic sau egal cu 400.000/mililitru. În aceste condiții, fermierii trebuie să producă numai lapte de calitate europeană (care respectă parametri de igienă de curățenie și de sănătate ai animalului și ai mediului de creștere), iar procesatorii trebuie să preia numai lapte conform standardelor UE.

Sursa:Agerpres