Articole revista 16 Septembrie 2013, 17:03

Dorna Arini, una dintre cele mai frumoase comune din Bazinul Dornelor

Scris de

Comuna Dorna Arini este una dintre unităţile administrativ-teritoriale ale judeţului Suceava care an de an atrage tot mai mulţi turişti, mai ales după ce în satul Gheorghiţeni, la 5 km de Vatra Dornei, pe malul râului Bistriţa, lângă o pădure de brazi şi arini, au luat fiinţă un ansamblu monahal şi un complex SPA, cu o bază de tratament foarte modernă.

Comuna Dorna-Arini are în componenţă şase sate: Dorna Arini, Cozăneşti, Gheorghiţeni, Ortoaia, Rusca, Sunători, totalizând aproape 1.500 de gospodării. De la Ioan Moraru, primarul comunei Dorna Arini, am aflat că priorităţile comunei sunt proiectele investiţionale, agricultura şi dezvoltarea turismului.

Dorna Arini, fiind una dintre comunele reprezentative ale Ţării Dornelor, a beneficiat de mai multe proiecte de dezvoltare rurală.

„Ţara Dornelor curată“

Trei comune din Bazinul Dornelor – Şarul Dornei, Panaci şi Dorna Arini – au derulat în perioada 2010 - 2012 proiectul „Ţara Dornelor curată“, finanţat prin programul PHARE 2006, în cadrul căruia cele trei localităţi au fost ecologizate. Prin acest proiect au fost achiziţionate pubele pentru fiecare gospodărie în parte.

„Comuna este mai curată de când s-a finalizat acest proiect. Suntem mulţumiţi doar în parte deoarece educaţia adulţilor este foarte dificilă. Cu oamenii noştri, cu firma cu care avem contract de salubrizare am reuşit să menţinem comuna mult mai curată decât era înainte şi asta se vede pe cursurile de apă. Chiar dacă mai sunt PET-uri izolate, nu mai sunt în cantităţi mari. În fiecare sat, în fiecare cătun există platforme de gunoi în funcţie de numărul de locuitori din zonă. Gunoiul se ridică de la cele 52 de platforme şi de la containerele din fiecare gospodărie“, ne-a spus primarul Ioan Moraru.

Zootehnia, îndeletnicirea de bază

Majoritatea locuitorilor se ocupă cu creşterea animalelor, dar, din păcate, populaţia ocupată în zootehnie este tot mai îmbătrânită. Cu subvenţiile care se dau pe teren, pe cap de animal, pe zona defavorizată şi cu acei bani foarte puţini care se primesc pe produse, creşterea animalelor este singura sursă de venit pentru multe familii.

„Bani foarte puţini în comparaţie cu munca depusă pentru a scoate un litru de lapte sau pentru a creşte un viţel pentru carne. Preţul pe produs plus aceste subvenţii încurajează cât de cât oamenii de vârstă mijlocie să rămână în agricultură. Sunt şi tineri de 20 – 30 de ani care au început să crească animale în gospodărie, dar nu putem spune că sunt fermieri. Ferme care depăşesc 10 capete avem doar 4 în comună. Restul gospodăriilor au 5 – 6 capete“, mai spune primarul.

Reţeaua de apă potabilă, una dintre problemele comunei

De la edilii din Dorna Arini am aflat că una dintre problemele comunei pentru care nu s-a găsit rezolvare este alimentarea cu apă. Primarul Ioan Moraru ne-a spus că toate gospodăriile au puţuri sau izvoare captate.

Administraţia locală a avut aprobat pe Măsura 3.2.2 un proiect de alimentare cu apă şi canalizare, dar care nu a intrat la finanţare. În prezent este pregătit un alt proiect pentru finanţările care vor veni din 2014.

„Câteodată tot răul este spre bine. Prin proiectul pe Măsura 3.2.2. eram obligaţi să ne înţepăm în coloana de apă a municipiului Vatra Dornei. Apa era scumpă, iar locuitorii noştri erau sceptici pentru că trebuie să înlocuiască apa de la nişte izvoare foarte bune care concurează cu apa plată cu apa din râul Dorna.

Noul proiect de alimentare cu apă a comunei este de la un astfel de izvor care are toate calităţile apei plate. Apa fiind adusă din munte, prin cădere liberă, nu vom avea costuri cu energia electrică. Costurile mai mari se vor înregistra la staţia de epurare. Va fi dificil pentru că totul este până la plată, oamenii fiind învăţaţi să aibă apa gratis“, a concluzionat primarul Ioan Moraru.

Primarul Moraru spune că la proiectele europene dificultatea constă în presiunea care apasă pe bugetul local pentru asigurarea cotelor de cofinanţare, plata lucră­rilor eligibile dar şi TVA-ul care este recuperat destul de târziu. Situaţia s-ar schimba dacă ar exista acele certificate de scutire de TVA, cum au fost la programul SAPARD.

Educaţie în parteneriat cu francezii

Din păcate, din cauza scăderii natalităţii, populaţia şcolară şi preşcolară s-a redus, motiv pentru care şi numărul de şcoli şi grădiniţe a scăzut. Din cele cinci şcoli, patru au numai învăţământ primar şi una are învăţământ gimnazial. Şcoala de la centru, din Cozăneşti, este modernă, îngrijită, cu un colectiv de cadre didactice foarte bune care se ocupă de educaţia elevilor, dar şi de felul cum arată şcoala.

„Avem o colaborare bună cu conducerea şcolii, iar o parte din cadrele didactice, în afară de orele de curs, se implică în tot felul de proiecte. Avem colaborări cu localităţi din Franţa, Italia, Germania, având şi schimburi pe linie de educaţie.

În toamna acestui an va veni un pictor să îi stimuleze pe copiii care au talent într-o tabără de pictură cu elevi începători şi avansaţi. Avem un proiect comun cu Centrul pentru Protecţia Copilului din Paris, instituţie-parteneră, de mai mulţi ani, a Şcolii din Dorna Arini, prin care copii cu posibilităţi mai modeste din comună primesc un fel de bursă de la francezi şi, în plus, beneficiază de tabere gratuite sponsorizate de acei oameni de suflet. Tot prin aceste colaborări am reuşit să aducem bani în plus pentru şcoală“, ne-a spus primarul Ioan Moraru.

Proiecte în desfăşurare

Printre proiectele aflate în derulare la Dorna Arini se numără cel de pe POSDRU, prin care se urmăreşte formare profesională pentru cei care sunt ocupaţi în agricultură sau sunt şomeri. Pe GAL Bazinul Dornelor, din care comuna Dorna Arini face parte, este depus un proiect pentru construirea unei grădiniţe cu program normal. Noua grădiniţă va fi construită şi dotată la standarde europene, urmează ca în cel mai scurt timp să fie semnat contractul de finanţare şi să înceapă lucrările.

În două luni va fi dat în folosinţă şi terenul de fotbal. „Am avut o echipă, am promovat, dar, neavând o bază sportivă proprie, am fost nevoiţi să jucăm pe terenul de la Vatra Dornei, la costuri destul de mari, motiv pentru care trebuie să o luăm de la început. Avem tineri talentaţi în comună şi care, beneficiind şi de condiţii bune de pregătire, începând cu echipament, mingi, teren şi terminând cu vestiare şi cele necesare deplasărilor, sperăm ca în scurt timp să revenim într-una din diviziile naţionale“, a precizat primarul Ioan Moraru.

Anul trecut s-a început construcţia digurilor de apărare împotriva inundaţiilor, pe malurile râului Bistriţa, printr-un proiect gestionat de Sistemul de Gospodărire a Apelor Bacău. Deşi momentan proiectul este blocat, primarul Ioan Moraru speră ca, la rectificarea bugetară din luna august, să se găsească banii necesari pentru continuarea lucrărilor pentru a elimina riscurile de inundaţii care apar în fiecare primăvară, odată cu topirea zăpezii şi apariţia zăpoarelor de gheaţă. Deocamdată sunt apărate de inundaţii doar gospodăriile din cătunul Buliceni şi din satele Gheorghiţeni şi Rusca.

Potenţial turistic ridicat

Conducerea comunei susţine cu argumente că Dorna Arini este cea mai frumoasă comună din Bazinul Dornelor din punct de vedere natural, peisajele putând concura oricând cu cele din Elveţia, Canada, Austria.

Râul Bistriţa traversează comuna de la vest la sud - est alături de Drumul Naţional 17 B şi oferă vizitatorului o privelişte de vis. Comuna este flancată de Muntele Giumalău în stânga, care, de la cota 1857, de la Crucea de pe Giumalău, are o privelişte impresionantă. De pe „Cupola Bucovinei“ se văd toţi munţii din jur – Călimani, Suhard, Rodnei, Ceahlăul, Rarăul, Pietrosul Bistriţei cu Obcina Şandrului, Creasta Bîda, Bîrnărelul. O parte dintre localnici, dar şi oameni de afaceri din alte localităţi au investit în infrastructura turistică. În comună sunt 25 de pensiuni de 3 şi 4 stele, care pot oferi turistului un sejur plăcut.

„Suntem într-o zonă la trecerea dinspre mănăstirile Bucovinei spre mănăstirile din judeţul Neamţ, dinspre Pasul Tihuţa spre Barajul de la Bicaz sau spre Coada Lacului, de unde alegi dacă te duci spre Târgu-Neamţ sau spre Ceahlău, Durău, Topliţa, Lacul Roşu. Important nu este turismul de tranzit, ci să ţinem turistul mai mult de trei zile, mai ales că turiştii dornici să vadă zona în timpul săptămânii pot beneficia de ghidaj gratuit. Amatorii de senzaţii tari pot face river rafting pe Bistriţa, pot apela la tiroliană, călătorii ecvestre“, a precizat primarul Ioan Moraru.

La nivel de comună a fost creat un serviciu voluntar salvamont, cu ajutorul căruia au fost refăcute o parte din marcajele traseelor montane, au fost marcate trasee noi pentru montan bike, plimbare la pas şi trasee ecvestre.

În comuna Dorna Arini sunt cinci biserici şi mănăstirea „Acoperământul Maicii Domnului“ din satul Gheorghiţeni. Mulţi dintre turişti vin în această comună şi de două ori pe an pentru că în cadrul mănăstirii este o bază modernă de tratament pentru afecţiuni cardiace, reumatice, locomotorii.

Baza este deservită de un medic care a lucrat zeci de ani la Băile Herculane şi are experienţă în servicii balneare. Indiferent de recomandările cu care vin de la medicii de familie, pacienţii sunt evaluaţi de doctorul bazei de tratament pentru a se prescrie un tratament corect. Baza de tratamente urmează a fi extinsă în vederea utilizării izvoarelor cu apă carbogazoasă existente în curtea mănăstirii.

Silviu Buculei


Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti