2013 în viticultură: struguri mulţi şi vinuri superioare
Scris de Lumea SatuluiRaportat la extremele climatologice, anul 2013 ar trebui să fie mai bun pentru viticultură, în comparaţie cu 2012, când viţa de vie a fost afectată de gerurile năprasnice din februarie şi apoi de seceta atmosferică şi pedologică puternică din lunile iunie-august. Fenomenele meteorologice din acest an s-au manifestat izolat, două valuri de grindină, de la sfârşitul lunii mai şi prima decadă a lunii iulie, afectând, suprafeţele plantate cu viţă de vie din Odobeşti, Broşteni, Ţifeşti, Jariştea, Găgeşti şi Boloteşti, din judeţul Vrancea, în procente de 30-60%. Grindină a mai fost în Dobrogea, dar pierderile reclamate la Adamclisi şi Murfatlar nu sunt foarte importante. Per total ţară însă, producătorii aşteaptă o recoltă mai bună cu 25% decât anul trecut şi de o calitate superioară, dat fiind faptul că a existat un echilibru între precipitaţii şi temperatură (căldură).
7-10 tone în Dealu Mare
Dr. ing. Marian Ion, director ştiinţific la ICDVV Valea Călugărească, referindu-se la podgoria Dealu Mare, estimează o medie a producţiei de 6.500-7.000 kg/ha: „Vor fi producţii în viile tinere şi de 10-11.000kg/ha, dar media este trasă în jos de recolta din plantaţiile bătrâne, unde nu se poate conta pe mai mult de 5-6.000kg /ha, pe alocuri şi 4.000 kg/ha. Dacă perioada de secetă însoţită de caniculă va persista, este posibil să avem diminuări de recoltă, nu cu foarte mult, dar scăderea nu poate fi evitată“.
La Pietroasele, în condiţiile unui an climatic fără excese, mai puţin perioada de secetă din ultima perioadă, se estimează o medie de 7.200 kg/ha, cu o maximă de recoltă la soiul Burgund Mare (9.000 kg/ha) şi un minim la Cabernet Sauvignon (6.200 kg/ha) şi Riesling italian (6.000 kg/ha).
În zona Ceptura, ing. Robert Băicoianu, vorbea despre o producţie excelentă calitativ în primul rând, cu însuşiri organoleptice specifice fiecărui soi exprimate la maximum, dar şi calitativ, cu o medie a producţiei cert peste 10.000 kg/ha.
Şi în judeţul Buzău, în centrul viticol Verneşti – Zoreşti, lucrurile stau foarte bine, potrivit ing. Vasile Mocanu: „La noi s-a început deja recoltarea, cu 7-10 zile mai devreme, cu viţa de vie aflată în anul al III-lea, pentru a o elibera de sarcină şi a-i permite să formeze elementele pentru rodul următor. Ca estimare a producţiei, aceasta diferă, în funcţie de cât a programat fiecare prin tăiere, de vârsta plantaţiei, de goluri etc. Un raport echilibrat între calitate şi cantitate ar vorbi despre un optim de 8.000 kg/ha, însă anul acesta, media trece peste 10.000 kg/ha, putându-se atinge lejer 12.000 kg/ha, la Fetească regală şi albă. În zona noastră, ne bucurăm de un an bun, când Muscatul Ottonel poate ajunge şi la 15.000 kg/ha, dar una peste alta, vorbind doar despre via mea, mă aştept să am o recoltă cu 30% mai bună comparativ cu anul trecut, deşi raportarea nu este corectă, având în vedere că reperul (2012) este un an afectat puternic de îngheţ“.
Datele publicate pe site-ul oficial al MADR arată că, în 2012, suprafaţa cultivată cu viţă de vie a fost de 183. 169 ha (locul 5 în Europa şi 10 în lume), cu o producţie de vin cifrată la 3450,7 mii hl, mai mică decât în anul 2011 cu 607,5 mii hl. Structura pe soiuri nobile a plantaţiilor este dominată de Fetească regală (15,86%), Merlot (14,83%), Fetească albă (11,78%), Riesling italian (6,99%) şi Aligote (6,86%). Din ţară au plecat la export 11,8 mii tone de vin, cu un volum al tranzacţiilor de 16,6 milioane de euro, dar piaţa internă a înghiţit de cinci ori mai mult vin adus din ţările intracomunitare şi terţe/agreate, respectiv, 59 mii tone, care au valorat 44,9 milioane de euro.
Cotnari şi Huşi – recolte excelente
Potrivit informaţiilor trimise din Dobrogea, la Murfatlar, specialiştii contează pe producţii de peste 10-11.000 kg/ ha.
În Galaţi, în Dealurile Bujorului, se estimează o recoltă de 5.000-6000 kg/ha, mai mică în suprafeţele lucrate în loturi restrânse (Muscat Ottonel, în jur de 3.000 kg/ha). Alte evaluări: 5.000 kg/ha la Nicoreşti, 7.500 kg/ha (Fetească regală şi albă), la Matca, între 7.000 kg/ha (Cabernet sauvignon) şi 12.000 kg/ha (Riesling), la soiurile pentru vin, şi de la 7.000 kg/ha (Afuz Ali şi Italia) la 10.000 kg/ha (Perla de Csaba), în cazul soiurilor de masă, în centrul viticol Iveşti.
Secretarul ştiinţific de la SCDVV Iaşi, dr. ing. Doina Damian, vorbeşte despre o producţie, potrivit estimărilor şi a informaţiilor primite din teren, de 10.900 kg/ha la soiurile pentru vin roşu şi de 6.900 kg/ha la soiurile albe, în podgoria Huşi – Vaslui (Fetească regală – 11.000 kg/ha, Aligoté – 11.000 kg/ha, Tămâioasă românească – 11 000 kg/ha, Busuioacă de Bohotin – 11.300 kg/ha, Cabernet Sauvignon – 9 000 kg/ha), în vreme ce, la Cotnari – Iaşi, recolta este evaluată la 8-12.000 kg/ha.
Pe dealurile din apropierea Iaşilor, producţia este de aşteptat să depăşească 6.400 kg/ha (4.400-Merlot, 4.250 – Muscat Ottonel, 7.500 – Aligoté. 5.270 – Fetească regală).
În judeţul Iaşi, în anumite zone, producţia a fost afectată de căderile de grindină din 21 mai, respectiv, 4 iunie 2013.
Muscat Ottonel, soi cu probleme în Transilvania
În Arad, la Miniş, lucrurile ar fi stat binişor dacă nu ar fi apărut intervalul de aproape o lună, în care temperaturile de 35-40°C la adăpost şi lipsa precipitaţiilor (au fost nopţi în care nu s-a format nici măcar roua) au contribuit la diminuarea producţiei. Un 4.200 kg/ha este varianta optimistă.
În zona de influenţă a SCDVV Blaj, se estimează rezultate medii mai slabe la Muscat Ottonel (3.500 kg/ha) şi Pinot gris (5.600 kg/ha) şi bune la Riesling Italian (7.000 kg/ha), Fetească regală (8.900 kg/ha), Sauvignon blanc (9.800 kg/ha). În cazul soiului Muscat Ottonel, din cauza temperaturilor scăzute din primăvară, s-a produs fenomenul de cădere a florilor şi boabelor tinere. Mai multe soiuri au fost afectate, dar efectul cel mai puternic s-a resimţit la Ottonel.
În viile Jidveiului, directorul tehnic al celei mai mari companii din Transilvania, Marian Cucură, anticipează o producţie mai mare, în medie, cu 3.000 kg/ha, în comparaţie cu anul trecut: „La Muscat Ottonel, afectat de temperaturile scăzute din timpul înfloritului, contăm pe 4-5.000 kg/ha, dar media pe ansamblul plantaţiilor va fi de, să zicem, 8-9.000 kg/ha. Cele mai bune rezultate le avem la Fetească regală, unde ne aşteptăm la o producţie de 14.000 kg/ha.
Maria BOGDAN
Articole recente - Lumea Satului
- TRATAMENTE CU FUNGICIDE pentru culturile de cereale de toamnă
- Vreau să fiu din nou copil!
- Domeniile Ostrov a înregistrat creșteri în volum și valoare. Cum arată vânzările și ce spun despre „gustul” românilor
- Pesta rumegătoarelor mici (PRM)
- Importanța erbicidării de toamnă a culturilor de cereale păioase
- Darabani: Campionat mondial de borș moldovenesc la „Zilele Nordului“
- Festivalul tomatelor și al biodiversității horticole la Sibiu
- Strategii holistice prin care fermierii români pot îmbunătăți în mod sustenabil productivitatea culturilor
- CU FRUNȚILE PLECATE
- Tranzacție finalizată privind achiziția Deleplanque, Strube și van Waveren de către grupul RAGT Semences