Bednar SWIFTERDISC octombrie 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 28 Nov 2021

SCDA Secuieni, 40 de ani de cercetare în domeniul cânepei monoice

La mijlocul lunii iulie 2013, la Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare Agricolă Secuieni a avut loc un simpozion de promovare a rezultatelor cercetării în domeniul cânepei monoice, intitulat „Ziua Cânepei“. Manifestarea a coincis şi cu aniversarea a 40 de ani de la înfiinţarea Laboratorului de ameliorare a cânepei monoice.

La manifestare au participat peste 90 de invitaţi din cercetare, învăţământ universitar, specialişti din producţie, reprezentanţi ai unităţilor prelucrătoare ale cânepei.

Am avut onoarea să avem prezenţi în mijlocul nostru personalităţi de marcă din domeniul agriculturii, precum domnul prof. dr. Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii, domnul preşedinte al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“ Bucureşti – prof. dr. Gheorghe Sin, prof. dr. doctor Honoris Causa Constantin Vasilică de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Iaşi şi celebrul sportiv canoist Ivan Patzaichin (acesta fiind fondatorul unui cluster care îşi propune să promoveze cânepa românească la nivel naţional şi internaţional). Alături de noi au fost şi reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – dr. ing. Viorica Boboc şi dr. ing. Camelia Ionel, colegi de la Staţiunile de Cercetări Agricole Lovrin (Timiş) – dr. ing. Amalia Neacşu, Livada (Satu Mare) – dr. ing. Vasile Ilea şi Turda (Cluj), reprezentată de directorul prof. dr. Ioan Haş, secretarul ştiinţific dr. ing. Felicia Mureşan, împreună cu cercetători din domeniul ameliorării şi agrofitotehniei culturilor. De asemenea,  prezent a fost şi domnul dr. ing. Constantin Timirgaziu, fost director al SCDA Secuieni, cel care a condus destinele unităţii noastre timp de peste 30 de ani şi care, alături de doamna dr. ing. Eliza Timirgaziu, a pus bazele activităţii de cercetare la Secuieni.

Rezultate remarcabile în ameliorarea cânepei

Lucrările simpozionului au fost deschise de directorul unităţii, dr. ing. Elena Trotuş, care a adresat un salut de bun-venit invitaţilor şi a prezentat rezultatele laboratorului.

„Manifestarea de astăzi coincide şi cu împlinirea a 40 de ani de la înfiinţarea Laboratorului de amelio­rare a cânepei. Unitatea, prin colectivul acestui laborator, a obţinut rezultate remarcabile în domeniul ameliorării cânepii monoice, fiind omologate şi brevetate şapte soiuri. Desigur, nu am fi avut aceste succese fără implicarea, fără efortul şi strădania celui care a înfiinţat acest laborator, celui care este părintele acestor soiuri de cânepă monoică şi care este colegul nostru, dr. ing. Constantin Găucă. Împreună ne dorim reuşită şi succes în găsirea unor urmaşi tineri, care să continue activitatea de cercetare în domeniul ameliorării cânepei, măcar cu aceeaşi pasiune şi dăruire cum a făcut-o domnul dr. Constantin Găucă.“

Importanţa evenimentului constă în găsirea de soluţii în vederea relansării culturii de cânepă în România, măcar la nivelul a ceea ce a fost cânepa până în anul 1989, când în România se cultivau mai mult de 40.000 ha cânepă şi funcţionau 36 unităţi de prelucrare.

În ultimii 20 de ani, cultivarea cânepei a dispărut aproape în totalitate. Conducerea unităţii de cer­cetare din judeţul Neamţ, doamna dr. ing. Elena Trotuş, dar şi alţi specialişti de marcă au arătat că în agricultura românească încă mai sunt specialişti care să ducă mai departe tradiţia cultivării cânepei. Înainte de 1990, în România existau 36 de unităţi industriale care prelucrau cânepa şi inul (o altă cultură pe cale de dispariţie), iar în judeţul Neamţ erau trei unităţi, şi anume la Căciuleşti, Tupilaţi şi Sagna. În prezent au rămas doar amintiri, situaţia este tristă, în sensul că în ţară se cultivă cânepă pe o suprafaţă totală egală cu cea pe care înainte de 1989 o cultiva SCDA Secuieni într-un an agricol, iar în întreaga ţară mai funcţionează puţine unităţi de prelucrare.

Soiuri create şi aflate în cultură

Domnul dr. ing. Constantin Găucă a prezentat rezultatele obţinute la SCDA Secuieni în domeniul cânepei monoice concretizate în:

– omologarea şi brevetarea a şapte soiuri noi de cânepă monoică: Secuieni 1, omologat în 1984 – pentru producţia mixtă de tulpini, fibră şi sămânţă, Irene – omologat în anul 1995, superior soiului Secuieni 1 ca productivitate în tulpini şi conţinut de fibre, Denise – omologat în anul 1999, soi mixt, cu procent mare de fibră, Zenit – omologat în anul 2000, soi specific pentru recolta mare de seminţe, Diana – omologat în anul 2001, pentru producţia de tulpini şi fibre, Dacia Secuieni – omologat în 2011, specific pentru producţia ridicată de tulpini şi Secuieni Jubileu – omologat în 2012, cu ocazia aniversării a 50 de ani de la înfiinţarea staţiunii.

Primele soiuri de cânepă monoică obţinute la SCDA Secuieni s-au caracterizat printr-un conţinut ridicat de THC (tetrahidrocanabinol), substanţă psihoactivă din cânepă, de peste 0,5%. Odată cu stabilirea conţinutului de THC la 0,2%, în cadrul laboratorului de ameliorare s-au efectuat cercetări pentru a stabili o metodă de identificare a conţinutului în THC, cu costuri reduse comparativ cu analizele efectuate în laboratoarele de specialitate. Astfel, soiurile create şi aflate în cultură se caracterizează printr-un conţinut sub 0,01% sau nedetectabil de THC, la soiurile Dacia Secuieni şi Secuieni Jubileu;

– elaborarea tehnologiilor de cultivare a cânepei monoice pentru fibră şi sămânţă;

– multiplicarea an de an a unor importante cantităţi de sămânţă din categorii biologice superioare.

Invitaţii au vizionat şi un film produs de Felicia Săteanu despre Tradiţii uitate despre in şi cânepă.

S-au vizitat câmpurile experimentale ale laboratorului de ameliorarea cânepei monoice.

În discuţiile purtate, reprezentanţii procesatorilor – Rodica Maxi, Leontina Prodan, Ivan Patzaichin, Teodor Frolu, Aurel Bria şi personalităţile marcante ale agriculturii – prof. dr. Valeriu Tabără, prof. dr. Gheorghe Sin, dr. dr.h.c. Constantin Vasilică, dr. ing. Viorica Boboc au subliniat importanţa evenimentului în cunoaşterea zestrei genetice de care dispune România la momentul de faţă, în stabilirea legăturii dintre cercetare-specialişti (fermieri) şi procesatori pentru reinventarea şi extinderea acestei specii.

Drd. ing. Margareta Naie, 

Drd. ing. Simona Pochişcanu

SCDA Secuieni