Certificarea şi controlul seminţelor, în impas
Urmează reorganizarea
Cele 30 de inspectorate teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor au depus la MADR un memoriu referitor la intenţia de desfiinţare a instituţiei centrale şi de deposedare a inspectoratelor teritoriale de personalitatea juridică pe care astăzi o au. Demersul a avut loc în vremea când această schimbare s-ar fi vrut operată printr-o ordonanţă de urgenţă, fără să se fi realizat o consultare cu specialiştii din ţară. Ulterior, MADR nu a agreat ori a renunţat la ordonanţa de urgenţă, dar nu şi la ideea în sine, preluând cu mici modificări textul şi incluzându-l în noua lege de reorganizare a MADR. Memoriul a rămas şi astăzi fără răspuns. Şi nici audienţa solicitată nu a fost acordată.
Argumentele MADR pentru desfiinţarea actualelor instituţii
Aşadar, MADR propune, cităm din proiectul de lege, „înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Resurse Vegetale (ANRV) prin reorganizarea Inspectoratelor teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor (ITCSMS) care se desfiinţează, ca urmare a comasării prin fuziune şi prin preluarea activităţii Inspecţiei Naţionale pentru Calitatea Seminţelor (INCS) de la Direcţia Inspecţii“.
Raţiunile pentru care autorităţile justifică modificarea ţin de, cităm: „optimizarea activităţilor în domeniul controlului, producerii, prelucrării şi certificării calităţii seminţelor şi a materialului săditor“ şi „necesitatea corelării volumului de activitate în profil teritorial cu cheltuielile de capital, materiale şi personal în ansamblul lor şi în special a celor bugetare, prin asigurarea într-o măsură mai mare a autofinanţării din veniturile extrabugetare încasate conform prevederilor Legii nr. 266/2002, republicată“. Patrimoniul ANRV va fi format din clădirile şi laboratoarele ITCSMS-urilor din ţară, care vor rămâne fără personalitate juridică şi bunuri, nu mai pot manageria activitatea din teritoriu, nu mai au puterea de decizie, care se mută, în totalitate, la Bucureşti. Inspectoratele se transformă în oficii şi numai câteva dintre ele vor reprimi, prin ordinul ministrului Agriculturii, personalitatea juridică, pesemne ulterior regionalizării. Singurul neatins rămâne Laboratorul Central pentru Calitatea Seminţelor şi a Materialului Săditor, care-şi va păstra personalitatea juridică.
Cu ce vine în plus noua structură?
În prezent, ITCSMS funcţionează în cadrul INCS din subordinea MADR, conducerea fiind asigurată de directorul Direcţiei Inspecţii şi de trei persoane cu funcţii de execuţie angajate la INCS. Structura teritorială cuprinde 30 de inspectorate cu personalitate juridică, fiecare având câte un director, şi 10 filiale judeţene, totalul angajaţilor ridicându-se la 408 funcţionari publici şi personal contractual (formatori, inspectori oficiali, eşantionori, împuterniciţi ISTA, analişti, manageri ai calităţii, auditori interni, responsabili de proces). Şase inspectorate îşi asigură cheltuielile integral din veniturile proprii, iar restul acoperă cheltuielile materiale şi 50% din cheltuielile de personal din venituri, diferenţa de bani provenind de la bugetul statului. Toate laboratoarele teritoriale sunt dotate cu aparatură modernă cât să răspundă cerinţelor de condiţionalitate impuse de reţeaua europeană de profil.
Ce s-ar obţine prin crearea ANRV? O instituţie de sine stătătoare în subordinea MADR, care va avea un aparat central propriu (preşedinte, vicepreşedinte, compartimente financiar - contabil, resurse umane, juridic, administrativ etc.), va colecta veniturile inspectoratelor din ţară, va gestiona bugetul la nivel naţional, va dispune de întregul patrimoniu şi va face politica în domeniu potrivit legii. În schimb, nu vor mai exista cei 30 de directori din teritoriu. Aparent, s-ar putea vorbi despre o simplificare organizatorică şi despre o coordonare unitară. În realitate, decizia este îndepărtată de fermier, luată de lângă pământ şi mutată pe asfaltul Bucureştiului. Reorganizarea propusă nu răspunde criteriilor de descentralizare; dimpotrivă, rezultă centralizarea cât se poate de clară a acesteia.
Imediat ce au aflat de actul normativ (ordonanţă de urgenţă) conceput ermetic la Bucureşti, fără o minimă deschidere şi consultare a organismelor profesionale teritoriale, cele 30 de ITCSMS-uri au cerut audienţă ministrului Agriculturii, neacordată, iar în final au depus un memoriu, rămas fără răspuns şi astăzi. În schimb, au fost primiţi de unul dintre secretarii de stat. Efectul acestei intervenţii a fost că OUG nu a mai fost promovată, dar reforma propusă este preluată în noul proiect de lege privind reorganizarea unor instituţii din subordinea MADR. Demersul inspectorilor teritoriali ar putea fi socotit drept ceea ce auzim mereu argumentându-se:
„Opoziţie, rezistenţa sistemului la schimbare, care nu ar vrea să renunţe la funcţii şi oarece năravuri.“
Ce doresc inspectoratele
Care este punctul de vedere al specialiştilor din teritoriu? „Înfiinţarea ANRV – se spune în memoriu – înseamnă o supracentralizare inutilă şi ineficientă în desfăşurarea activităţii inspectoratelor şi care nu se justifică, din moment ce nu schimbă forma de finanţare, nu se realizează reduceri de cheltuieli şi nu aduce o îmbunătăţire reală în sistem (...) presupune creşterea numărului de personal cu funcţii de conducere şi compartimente care există deja în cadrul MADR(...), creşterea cheltuielilor materiale şi de personal, în loc să fie restrânse.“ Inspectorii mai vorbesc despre pierderea acreditării laboratoarelor pentru testarea seminţelor sub supraveghere oficială, destabilizarea structurilor şi sistemului actual de certificare şi control, blocarea implementării politicilor în domeniu, deprofesionalizarea unor experţi recunoscuţi etc. Inspectorii nu contestă nevoia de reformă, însă doresc să fie consultaţi, vor ca propunerile să vină din partea cunoscătorilor, noua organizare să ajute, nu să pericliteze sistemul de certificare şi control şi nu agreează ideea de centralizare a deciziei, în loc ca aceasta să rămână lângă fermier.
Revista noastră a formulat o listă de întrebări pentru MADR. Am fost însă puţin desincronizaţi, în sensul că interpelarea a coincis cu perioada în care documentele se aflau în fază de lucru, astfel că răspunsul a fost, logic, unul singur: „Întrebările sunt prematur formulate“, dar am primit şi asigurarea că „MADR a luat notă de aspectele sesizate de conducerile entităţilor teritoriale din subordine“.
Maria Bogdan
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.16, 16-31 AUGUST 2013