Toată lumea face strategii pentru agricultură
În ultima vreme toată lumea vorbeşte de potenţialul agriculturii româneşti şi anunţă strategii peste strategii. Dacă la ministerul de resort se pregăteşte un master - plan care va stabili direcţiile importante de dezvoltare a agriculturii pe termen mediu şi lung, la Cotroceni a fost deja lansată spre dezbatere publică Strategia de Dezvoltare a Agriculturii, în perioada 2014-2030. După o vară caniculară, se anunţă un septembrie de foc.
Luna iulie a debutat cu lansarea raportului Comisiei prezidenţiale pentru politici publice de dezvoltare a agriculturii în România. Acesta se va afla în dezbatere publică 30 de zile, urmând ca după integrarea observaţiilor în documentul final, în septembrie, să fie semnat Pactul pentru agricultură. Preşedintele Traian Băsescu a invitat partidele politice să facă acest lucru, mai rămâne să se şi întâmple. Raportul a fost elaborat de o comisie condusă de Valeriu Steriu, care a inclus şi reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii, obiectivul principal fiind crearea unei viziuni în domeniul agriculturii până în 2030.
„Grija noastră trebuie să fie aceea de a nu lăsa acest raport, îmbrăcat frumos în piele, în biblioteca Preşedinţiei, ci el va trebui să devină o realitate dacă vrem să valorificăm ceea ce propun oameni extrem de competenţi pentru agricultura românească“, a declarat Traian Băsescu la lansare.
Preşedintele a atras atenţia că principala sursă de finanţare este Politica Agricolă Comună, cu obligaţii pentru Guvernul României de a finanţa, într-o manieră rezonabilă, dar nu la fel de mică precum până acum, tot ceea ce se propune în document. Raportul menţionează pe lista problemelor cu care se confruntă agricultura locală fărâmiţarea extrem de ridicată (0,3% din ferme acoperă 49% din suprafaţa agricolă, iar 97,7% din ferme, care au sub 100 ha, acoperă 38% din suprafaţa agricolă), populaţia îmbătrânită care munceşte în sector, interesul scăzut pentru asociere din partea micilor fermieri sau nefuncţionalitatea pieţelor agroalimentare. Preşedintele Comisiei prezidenţiale pentru politici publice de dezvoltare a agriculturii, Valeriu Steriu, a declarat că strategia pentru agricultură este „o analiză minuţioasă“ a sectorului agricol din România cu scopul elaborării unui cadrul strategic orientativ pentru dezvoltarea agriculturii şi pentru perioada 2014-2020. „Sugerăm în raport politici pentru dezvoltarea exploataţiilor agricole, stimularea comasării suprafeţelor agricole.(...) Sunt propuse soluţii pentru dezvoltarea şi echilibrarea economiei rurale agricole, a fermelor mici şi mijlocii, extinderea acestora în spaţiul rural, dar şi aspecte pentru echilibrarea balanţei alimentare şi de plăţi. Este o analiză profundă a industriei alimentare, pentru că România este astăzi importatoare de alimente, dar un exportator de materie primă. Nu în ultimul rând, propunem în raport aspecte despre cercetare, consultanţă şi învăţământ. Fără o reformă în acest sector, lucrurile nu pot evolua pentru viitorul din spaţiul rural“, a spus şeful Comisiei prezidenţiale pentru agricultură.
Pe lista obiectivelor urmărite se numără garantarea siguranţei alimentare a populaţiei, dublarea randamentelor agricole din deceniul 2000-2010, dar şi a valorii producţiei vegetale şi animale faţă de cea din 2010, triplarea valorii producţiei agroalimentare procesate faţă de cea din 2010 sau asigurarea integrală a necesarului intern de produse alimentare de calitate. Obiective îndrăzneţe, dar şi oarecum „imposibile“, după cum recunoaşte până şi preşedintele. Important este însă că primii paşi au fost făcuţi.
Şi Ministerul pregăteşte un master-plan
Ministrul Agriculturii Daniel Constantin lucrează, în schimb, la un master-plan pentru dezvoltarea agriculturii şi pentru care va fi nevoie tot de un „acord politic“. Lansarea este programată pentru septembrie, după ce vor fi avut loc o serie de consultări organizate de minister. Numai în iunie au fost iniţiate consultări cu reprezentanţii Academiei Române şi ai Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu – Şişeşti“, cu Comisia Prezidenţială pentru Agricultură, dar şi cu investitorii locali. Concluziile desprinse de pe marginea acestor reuniuni se vor regăsi în master-plan, care va fi supus dezbaterii parlamentare, după cum susţine ministrul.
Şansa României
Ţara noastră are o singură şansă pentru dezvoltarea agriculturii: alocarea masivă, dar raţională, de capital investiţional în infrastructura rurală, echiparea teritoriului agricol cu sisteme de irigat, plantarea perdelelor de protecţie în zonele cele mai aride, modernizarea exploataţiilor agricole, extinderea întreprinderilor de stocare - procesare a produselor agroalimentare (nu numai cereale), precum şi sporirea capitalului de exploatare atât din surse proprii cât şi din credite bancare avantajoase acordate fermelor agricole, se arată în raport. Nu în ultimul rând, România are un potenţial alimentar, la orizontul 2030, pentru 38,5 mil. persoane şi un disponibil pentru export şi consum nealimentar de materii prime agricole de circa 49-50 mld. euro.
Ioana GUŢE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.14, 16-31 IULIE 2013
- Articol precedent: Evoluţia vremii în intervalul 16-31 iulie 2013
- Articolul următor: Avem fond mutual, dar fără norme