Imprimati articolul

Zece probleme cu care se confruntă viticultura

Umăr la umăr, Patronatul Naţional Vie Vin şi Federaţia Naţională a Sindicatelor din Industria Alimentară au ţinut să pună pe masa noului Cabinet lista celor zece probleme cu care se confruntă viticultorii.

Adevărul este că ele au valoare de generalizare pentru întreg sectorul agricol. De remarcat că la această întâlnire au fost prezenţi şi au încercat să răspundă solicitărilor secretarii de stat Liviu Harbuz şi Cătălin Roşculete, proaspăt nominalizaţi în staff-ul Ministerului Agriculturii.

Banii ajung prea târziu la beneficiari

Din spusele reprezentanţilor celor două organizaţii reiese că, în acest moment, principala problemă cu care se confruntă producătorii este întârzierea plăţilor, atât cele provenite din fondurile europene, cât şi de la bugetul naţional.

„Suntem blocaţi pentru că nu mai reuşim să luăm credite şi tot pe fondul acestei crize întâmpinăm greutăţi enorme în recuperarea banilor datoraţi de reţelele de distribuţie. În momentul în care nu primim nici plăţile la hectar în timp util, lucrurile încep să scape de sub control pentru că nu mai reuşim să plătim la timp furnizorii, ceea ce înseamnă îndatorare în sistemul bancar“, a adăugat Ovidiu Gheorghe, director general PNVV.

Răspunsul domnului Liviu Harbuz la această problemă a fost destul de des auzit în ultima vreme şi totuşi neaşteptat, putem spune, în condiţiile în care acesta a invocat scuza datoriilor moştenite. „Am stabilit cu Patronatul un termen de maximum 30 de zile de la aprobarea actului normativ pentru efectuarea plăţilor şi sper să respectăm această dată. În acest moment totul este raportat la aprobarea bugetului.“
Impactul cursului valutar

În ceea ce priveşte diferenţa de curs valutar ce rămâne în trezoreria statului în urma efectuării plăţilor către fermieri, PNVV a venit cu solicitarea ca Autoritatea Publică, împreună cu Comisia Europeană, să găsească o măsură prin care aceşti bani să fie redirecţionaţi, aşa cum este firesc, spre beneficiarii proiectelor.

Soluţia se pare că este tot una de act normativ, document care poate fi elaborat şi promovat de Ministerul Finanţelor. Cel puţin aşa reiese din spusele domnului Harbuz, care a mai adăugat că nu trebuie uitat c, în alţi ani, cursul valutar a fost în favoarea beneficiarilor. Nu prea are dreptate domnul Harbuz, dar s-o lăsăm aşa. Cel mai probabil, va fi propusă o regularizare pentru întreg sistemul la fiecare sfârşit de an financiar, dar o decizie în acest sens va fi luată după avizul Comisiei Europene.

Vom avea un nou PNDR?

Incapacitatea accesării fondurilor europene prin PNDR este o altă nemulţumire a producătorilor de vie şi vin. Soluţia propusă de patronatul Naţional Vie Vin este aceea a modificării PNDR, astfel încât plata să fie achitată după ce beneficiarul a efectuat plăţi de 50% din valoarea proiectului.

„Am constat că PNDR nu corespunde în proporţia necesară cu realităţile şi cerinţele din România, motiv pentru care în momentul de faţă se lucrează pentru un nou PNDR care să corespundă situaţiei noastre, dar şi acestei perioade de criză. Ne-am propus ca PNDR să fie elaborat după o consultare a fiecărui sindicat şi patronat din domeniul în care se aplică.

Există multe blocaje din cauza inadvertenţelor faţă de proceduri şi termene şi nu există o armonizare a schemelor de finanţare“, a spus domnul Liviu Harbuz, precizând că într-o lună, maximum două, va apărea un nou proiect de PNDR care să reflecte în mod real problematica din zona rurală pe fiecare sector.

Contribuţia statului - 30% din volumul creditelor agricole

Aprobarea în cel mai scurt timp a Hotărârii de Guvern privind acceptarea fondurilor publice ce se acordă în 2009 potrivit Legii creditului agricol este o una dintre soluţiile pe care reprezentanţii PNVV o văd în ceea ce priveşte înlesnirea accesării creditelor.

De la domnul Cătălin Roşculete, secretar de stat în MAPDR, am aflat că HG privind Legea creditului agricol pentru 2009 se află la MAPDR pentru avizare. „Proiectul de act normativ propune o contribuţie de 30% din volumul creditelor agricole, corespunzător unei perioade de 360 zile. La nivelul anului 2007, creditul a fost de 10%, în 2008 a fost de 17%, iar anul acesta îl vom duce la un coeficient de 30%“. Din spusele acestuia, proiectul va fi gata în maximum o lună de zile.

Ovidiu Gheorghe a ţinut să tragă un semnal de alarmă în privinţa dobânzii bancare, menţionând că, în aceste condiţii, foarte puţini producători din domeniu se vor mai îndrepta spre fondurile europene. „Şi atunci va pierde industria şi consumatorul, pentru că vinul românesc va face loc în raft celor din import şi, în final, va pierde şi statul român, a mai adăugat directorul PNVV.

Codul de Bune Practici,  o păcăleală

În ceea ce priveşte Codul de Bune Practici semnat de retaileri şi furnizori în luna iulie a anului trecut, patronatele afirmă că acesta nu a schimbat cu nimic taxele şi practicile marilor reţele de magazine. Încă de la semnarea codului, producătorii au cerut adoptarea unei legi care să aibă la bază principiile acestuia.

„Sunt impuse în continuare taxa de deschidere de magazin, taxa de listare. Codul de Bune Practici este un fals. Evitând prevederile acestuia, supermarketurile au inventat noi practici abuzive. După ce s-a extins caracatiţa marilor reţele dinspre periferie spre centru, au dispărut magazinele de proximitate. În plus, nu ne recuperăm banii“, a spus preşedintele Patronatului Naţional al Viei şi Vinului (PNVV), Ovidiu Gheorghe.
Sindicatele nu se dezmint

Cel care a fost cu adevărat tranşant în această problemă este Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară (FSIA).

„Am fost fraieri şi păcăliţi. Ministerul Agriculturii şi-a făcut imagine la momentul respectiv cu Codul de Bune Practici, la fel şi comisia economică din Parlament, care iniţiase un proiect de lege, dar de fapt rezultatul e zero. S-a semnat codul şi acum, după zece luni, avem aceeaşi politică, aceleaşi taxe.

Apar şi situaţii de genul să constaţi la casă că preţul este altul decât cel afişat. Mai nou este şi afacerea taxei pe punga biodegradabilă, în condiţia în care România nu are niciun import de granule biodegradabile. Plătim aceiaşi bani, aceleaşi taxe“, a ţinut să conchidă Dragoş Frumosu.
ONVV trece la APIA

Tot cu ocazia acestei întâlniri am mai aflat că, pentru eficientizarea activităţii, Oficiul Naţional al Viei şi Vinului va fi transferat Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură. „Aşa cum am preluat în 2007 cota de lapte, la fel se va întâmpla şi cu ONVV-ul. Va fi o direcţie separată cu structura pe care o are, cu logistica din dotare şi este normal să se întâmple aşa“, afirmă doamna Mariana Drăghici, director general adjunct APIA.

Pe durata discuţiilor, reprezentanţii viticultorilor au mai solicitat şi majorarea sprijinului pentru tratamente fitosanitare de la 500 lei/ha la 750 de lei. Ei au mai adăugat că, deşi plata se făcea în limita a 50.000 ha, în fapt bani s-au primit până în prezent doar pentru 30.000 de hectare.

Valentina ŞOIMU
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 5, 1-15 MARTIE 2009

֩ Comentarii