Imprimati articolul

Virtuţile silvoterapiei

Medicina naturistă are un rol foarte important în viaţa oamenilor. Cu toate acestea, nu sunt foarte mulţi cei care ştiu că plantelor, deja cunoscute ca medicamente pentru diferite afecţiuni, se alătură şi silvoterapia.

Un copac miraculos

Unul dintre copacii vindecători este şi Plopulus Tremula sau plopul tremurător, aşa cum este cunoscut în popor. Legendele legate de acest copac sunt fascinate, dar importanţa acestuia este dată mai ales de proprietăţile preventive şi curative pe care le prezintă mugurii săi. Datorită substanţelor diverse pe care aceştia le conţin, spectrul lor de acţiune este unul foarte mare.

Afecţiunile tratate cu muguri

Printre principalele lor proprietăţi terapeutice se numără capacitatea de a detoxifia organismul cu ajutorul glicozizilor fenolici şi efectul calmant, datorat uleiurilor volatile care acţionează ca agenţi antiseptici şi antiinflamatori.

Printre afecţiunile asupra cărora produsele obţinute din mugurii de plop tremurător acţionează sunt cele ce ţin de aparatul urinar, aparatul respirator, în special bronşitele acute şi astmul bronşic, reumatismul şi spondilita anchilozantă.

Datorită efectului de calmare pe care mugurii îl au asupra organismului uman, în cazul arsurilor se recomandă tratamentul local sub forma compreselor cu infuzii sau a unguentului.

Un aspect foarte important este acela că, în urma studiilor, s-a ajuns la concluzia că plopul tremurător este un important adjuvant în tratamentul pentru cea mai cruntă boală a vremurilor noastre, cancerul.

Reţete posibile

Recomandată în cazul tusei şi a febrei, tinctura poate fi obţinută din 50 g muguri de plop puse într-un recipient cu 250 ml de alcool. Perioada necesară macerării este de 10 zile, vreme în care este necesar ca recipientul să fie agitat zilnic de 2-3 ori. La finalul acestor 10 zile se strecoară plantele, iar lichidul rămas se lasă o oră pentru a se decanta eventualele impurităţi rămase. După aceea, tinctura este pusă cu ajutorul unui furtunaş subţire în sticle mici, închise la culoare. Tratamentul presupune administrarea de trei ori pe zi, sub forma a 15 picături puse în ceaiul de tei. În cazul copiilor, sunt suficiente 8-10 picături de tinctură.

Un alt preparat obţinut din mugurii de plop este unguentul calmant şi antiinflamator. Acesta se obţine din 20 g de muguri zdrobiţi, adică echivalentul a patru linguri rase. Această cantitate se pune într-un recipient şi se toarnă o linguriţă de alcool. După 24 de ore de la prepararea lui este amestecat cu 5 g ceară de albine şi 100 g untură de porc. Împreună cu aceste ingrediente se aşează în baie de aburi timp de trei ore, amestecând la nevoie. După omogenizarea lor, produsul încă fierbinte se strecoară cu ajutorul unui tifon.

Produsul care rămâne în fâşia de tifon este stors bine şi turnat în cutii mici de plastic. Unguentul astfel obţinut este recomandat în tratamentul arsurilor, dar şi în cazul fisurilor anale şi al hemoroizilor.

Infuzia este o altă formă de tratament recomandată, în special în cazul infecţiilor urinare.

Modalitatea de preparare a ei este una foarte simplă. Pentru 200 ml de apă aveţi nevoie doar de două linguriţe pline cu muguri de plop. Aceştia sunt puşi într-un vas peste care se toarnă apă clocotită. Se lasă la infuzat aproximativ un sfert de oră. Ulterior, se strecoară şi se administrează sub forma a trei căni de ceai cald pe zi. 

Laura DOBRE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.3, 1-15 FEBRUARIE 2010

֩ Comentarii