Imprimati articolul

Un studiu care îndeamnă la meditaţie

Concluziile proiectului româno-german privind îmbunătăţirea calităţii laptelui în România

Cu puţin timp în urmă s-a încheiat proiectul româno-german destinat instruirii producătorilor de lapte intitulat Metode moderne pentru producerea laptelui de calitate.

În cadrul acestui proiect au fost dezbătute multiple aspecte legate de calitatea laptelui, însoţite de demonstraţii practice. Promotorul acţiunii a fost consorţiul german ADT/AFC reprezentat de dr. Urlich Schmidt, iar gazdă a acestei manifestări a fost Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie (ANARZ). Grupurile de cursanţi au fost formate din 20-25 fermieri cu peste 5 vaci de lapte/fermă.

Crescătorii solicită laboratoarele neutre

Domeniul care s-a bucurat de cel mai viu interes a fost cel legat de cadrul legal sau, mai bine spus, de modul de aplicare a legislaţiei referitoare la igiena laptelui şi a exploataţiilor zootehnice în general.

Un subiect extrem de sensibil invocat de participanţi este cel al relaţiei cu procesatorii. În lipsa unor laboratoare neutre care să certifice calitatea laptelui livrat, în special sub aspectul salubrităţii (număr de germeni şi celule somatice), mulţi dintre crescători nu beneficiază de bonusurile cuvenite unui lapte de calitate, uneori fiind chiar penalizaţi.

În plus, existenţa unor astfel de laboratoare ar constitui, după părerea lor, un sprijin substanţial în managementul calităţii laptelui la nivel de fermă, în sensul depistării la timp a eventualelor probleme care apar în fluxul tehnologic (probleme de muls, igiena exploataţiei, răcirea laptelui sau animale cu probleme de sănătate).

Ca o concluzie legată de această temă, s-a constatat că majoritatea participanţilor acceptă ideea unei reţele de laboratoare neutre pentru controlul calităţii laptelui coordonate de către ANARZ.

Boli păgubitoare

Dintre problemele tehnice abordate, cea mai interesantă a fost cea legată de prevenirea şi combaterea mamitelor. Mulţi dintre cei prezenţi au rămas surprinşi să afle despre pagubele enorme pe care această afecţiune le poate cauza sub o formă sau alta. Practic, diferitele forme de mamite (infecţii ale ugerului) sunt responsabile de numărul foarte mare de celule somatice din lapte şi de problemele pe care un lapte insalubru le cauzează în industria prelucrătoare.

S-a pus un accent deosebit pe faptul că peste 90% dintre infecţiile ugerului au forme ascunse (subclinice), ceea ce face şi mai dificilă lupta împotriva acestor afecţiuni. (foto)

Principalele teme dezbătute au fost:

- Cadrul legislativ pentru producerea laptelui de calitate şi condiţiile de promovare ale acestuia.
- Rolul şi implicarea ANARZ în creşterea animalelor şi în producţia de lapte.
- Bazele biologice şi tehnice necesare producerii laptelui de calitate.
- Aspecte privind sănătatea ugerului – mamitele şi alte boli ale ugerului.
- Bolile cu transmitere prin lapte.
- Măsuri importante de management pentru obţinerea laptelui de calitate.
- Rolul laboratoarelor neutre în controlul calităţii laptelui.

Conservarea laptelui

În urma discuţiilor s-a reţinut şi ideea că nu este suficient să produci un lapte de calitate, fiind necesară păstrarea calităţii acestuia până în momentul livrării sau procesării.
Acest lucru se poate realiza numai printr-o depozitare şi răcire corespunzătoare.

Dacă laptele nu este răcit corespunzător, în raport cu durata de păstrare, numărul de microbi din lapte se dezvoltă foarte mult, chiar dacă numărul de celule somatice rămâne constant, aşa după cum reiese şi din imaginea alăturată. Aşadar, în lipsa răcirii, chiar un lapte de foarte bună calitate poate deveni neconform.

Erori de nutriţie

Un subiect aparte l-a constituit furajarea vacilor de lapte. Dacă rolul fânului în obţinerea laptelui de calitate este aproape unanim recunoscut de către crescători, problemele apar în ceea ce priveşte furajarea cu concentrate.

Astfel, unii crescători, în dorinţa de a obţine lapte cât mai mult şi mai bun, folosesc în raţii cantităţi prea mari de concentrate, indiferent de producţia de lapte. Pe lângă faptul că nu se justifică din punctul de vedere al eficienţei economice, cantităţile prea mari de concentrate pot conduce la tulburări metabolice (acidoze ruminale), cu consecinţe grave pentru sănătatea animalelor.

Riscul este cu atât mai mare atunci când nu se respectă ordinea firească a administrării furajelor (fibroase, suculente, furaje concentrate).

Ca regulă generală, o producţie de lapte mai mică de 12 litri/cap/zi nu justifică suplimentarea raţiei cu concentrate. Peste această cantitate se recomandă 0,5 kg de concentrate pentru fiecare litru de lapte produs în plus. De asemenea, trebuie avut în vedere ca, în cazul în care producţia de lapte impune un consum mare de concentrate, acestea să fie împărţite în mai multe tainuri.

Acestea au fost doar câteva dintre subiectele dezbătute, discuţiile fiind mult mai ample. Concluzia care s-a desprins la finalul acestui proiect a fost aceea că astfel de acţiuni sunt utile şi sunt primite cu interes de către participanţi, mai ales când şi organizarea este ireproşabilă.

Dr. ing. Cristinel Sonea, dir. gen. adj. ANARZ
dr. ing. D. Colceri, consilier superior ANARZ
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.10, 16-31 MAI 2009

֩ Comentarii