Imprimati articolul

Un prefect pentru viitor

Nu este vorba despre o simplă previziune gazetărească. Nominalizarea unui prefect în rândul elitei care face obiectul rubricii „Oameni de nota… 10“ nu are niciun iz politic, aşa cum ar putea crede unii. Personalitatea prezentată de data aceasta, dl Octavian Radu GIURCA, înainte de a fi un demnitar administrativ, este un manager de excepţie.

Prin vrerea astrelor, balanţele au calităţi native de pacificatori. La naştere, copilului Octavian Radu Giurca, venit pe lume într-o frumoasă zi de octombrie, ursitoarele i-au hărăzit în plus şi semnul antic specific marilor conducători înţelepţi. Ar mai fi ceea ce se numeşte în popor modestia şi mai ales bunul simţ.

Pe parcursul existenţei sale, prefectul judeţului Satu Mare, Octavian Radu Giurca, avea să probeze în mod implacabil calităţile umane enumerate mai sus. Până să ajungă la înalta demnitate de acum, dl Giurca a avut parte de o viaţă instructivă şi profesională în care a răzbit prin calităţi ce veneau din eul său interior.

Crezul existenţei sale

A ştiut să se facă iubit de oamenii din jurul său prin muncă, cinste, dăruire profesională şi o colegialitate ieşită din comun. De fapt, oamenii din jurul său sunt cei care l-au propulsat pe treptele afirmării profesionale şi politice. Timp de 17 ani a făcut parte din conducerea uneia dintre cele mai mari fabrici din România – UNIO Satu Mare.

Aici, alături de cei care trudeau din greu la realizarea unor utilaje şi maşini de talie mondială, s-a afirmat printr-un comportament şi o înţelepciune care i-au adus în final a doua mare satisfacţie a vieţii. Prima era familia în sânul căreia îşi găsea refugiul şi încurajarea în acele momente grele ale existenţei sale profesionale. El era cel chemat să dea impuls celor 10.000 de salariaţi care se confruntau cu tot mai multe necazuri. Erau, în primul rând, greutăţile productive, dar şi multe suferinţe de ordin personal.

A rămas ceea ce a fost: un profesionist

Ultimii doi ani la pupitrul uzinei UNIO au constituit, în fapt, proba supremă a capacităţii sale manageriale. A fost perioada în care, la capătul celălalt al înfruntării sale şi al oamenilor din jur, se aflau incompetenţa şi laşitatea. Adică cei care patronează dezastrul industriei româneşti.

A fost momentul în care acest „pur-sânge profesionist“ a realizat că trebuie să se înregimenteze în corpul celor care decid asupra stării naţiunii. Adică în rândul politicienilor. Inginerul Giurca recunoaşte că a făcut acest lucru la presiunea prietenilor apropiaţi. Aceştia au intuit în el un potenţial salvator. Ei nu doreau propulsarea sa la nivel central, ci la ei acasă, unde se decidea starea existenţei lor materiale. Aşa se face că, după o primă probă de integrare politică nereuşită, se reîntoarce şi devine prefectul de necontestat al sătmărenilor.

Legătura cu satul

Fire pe cât de caldă şi prietenoasă, prefectul sătmărenilor dă dovadă şi de o dârzenie ieşită din comun atunci când realizează discriminările de care au parte conjudeţenii săi. Se manifestă împotriva nedreptăţilor nu de pe poziţia de forţă a instituţiei prefectului, ci în urma unei ample documentări şi analize la faţa locului.

Din martie 2009 şi până acum a efectuat astfel de analize în 20 de comune, unde, împreună cu factorii decizionali de la nivelul judeţului, a discutat şi creionat cu autorităţile locale măsuri de redresare care vor fi cuprinse într-un program judeţean de dezvoltare rurală. El nu se va rezuma doar la nişte doleanţe scrise către autorităţile centrale, ci va discuta direct cu factorii decizionali.

O sinteză a dezbaterilor locale de până acum pune în evidenţă faptul că solicitările şi propunerile celor care lucrează în agricultură nu vizează atât suplimentări bugetare de ordin financiar, cât înlăturarea unor grave erori de ordin juridic şi administrativ. În discuţie se află şi birocraţia, dar mai ales lipsa de profesionalism a unora dintre cei care decid asupra destinului satului românesc.

I.BANU, I. POP
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.21, 1-15 NOIEMBRIE 2009

֩ Comentarii