Imprimati articolul

Ultimele sărbători de iarnă

Ianuarie, 2009. Început de an. Duse sunt, până în iarna următoare, Crăciunul şi Revelionul. Dar sărbătorile încă nu s-au terminat. Abia după marea sărbătoare a Bobotezei şi Sfântului Ioan Botezătorul reîncepe munca noastră.

Botezul Domnului

Aproape la fel de însemnată ca Paştele şi Crăciunul şi strâns legată de ziua Sfântului Ioan Botezătorul, Boboteaza – Botezul Domnului – este sărbătorită în fiecare an de creştinii ortodocşi pe 6 ianuarie. Ea aminteşte, iar şi iar, de evenimentele petrecute la apa Iordanului, înainte ca Iisus să pornească spre marele Lui destin.

Venit din Galileea la râul Iordan, Mântuitorul i-a cerut lui Ioan Botezătorul, care boteza lumea adunată acolo, să-l boteze şi pe El. Ioan, temător, i-a zis: „Eu am trebuinţă să fiu botezat de Tine şi Tu vii la mine?“, dar după răspunsul lui Iisus, că aşa se cuvine să fie, L-a botezat.

De Bobotează sunt sfinţite prin slujbă, de către preoţi, apele. Se spune că nicio apă de pe pământ nu rămâne nesfinţită. Împreună cu credincioşii, oamenii bisericii se duc la cel mai apropiat izvor, râu sau lac, unde încep să citească Troparul Bobotezei.
Apoi oamenii se înghesuie la biserică să ia agheasmă.

În unele sate sunt sfinţite şi animalele.

Fetele de măritat e bine să ţină în ajunul Bobotezei post negru, ca să-şi viseze noaptea ursitul.

Boboteaza este o manifestare a celor trei componente ale Sfintei Treimi: Fiul este botezat în Iordan de Ioan, Spiritul Sfânt se coboară asupra lui Iisus în chip de porumbel, iar Tatăl Ceresc îl declară ca fiind Fiul Său.

Ioan Botezătorul

Sfântul Ioan Botezătorul, rudă a lui Iisus prin Fecioara Maria, a fost fiul preotului Zaharia şi al Elisavetei. Trecuseră anii peste cei doi soţi şi femeia nu reuşea să rămână grea. Într-o zi, lui Zaharia i s-a arătat Arhanghelul Gavril. Acesta i-a adus la cunoştinţă că va avea un copil, care încă din pântecele mamei sale se va umple de Duh Sfant, se va naşte pe 24 iunie şi va purta numele Ioan. Lucruri care s-au întâmplat întocmai.

Când a împlinit 30 de ani, pruncul atât de aşteptat, care a trăit ca un ascet, a primit, ca şi Iisus, chemarea la îndeplinirea menirii pentru care venise pe pământ. El, cel mai mare dintre profeţi, grăia în pustie: „Gătiţi calea Domnului!” şi este considerat puntea dintre cer şi pământ, ca şi dintre Vechiul şi Noul Testament. Ioan este trimis de Dumnezeu să anunţe mulţimea că Mesia nu mai întârzie, vine să mântuiască lumea, dar şi să-i pregătească lui Iisus calea.

Şi el face asta, îndemnând oamenii să se purifice prin botez. În timp ce îi scufunda în apa Iordanului, Ioan le spunea: „Pocăiţi-vă, căci s-a apropiat împărăţia cerurilor!“. Ioan propovăduieşte astfel pocăinţa, milostivenia, iubirea.

Acest fapt duce la confuzie şi lumea crede că el e Mesia. De aceea, sfântul face lumină şi spune că în urma lui vine unul mai mare ca el. Acela e Mesia. Şi când Îl recunoaşte pe Iisus în mulţime, chiar dacă nu-L văzuse niciodată, Ioan este pregătit să se retragă. Dar Mântuitorul îi cere să-şi desăvârşească misiunea, botezându-l şi pe el.

Astăzi, la noi în ţară, numele lui este purtat de două milioane de români. Tuturor le urăm „La mulţi ani!“

Nina Marcu
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.1, 1-15 IANUARIE 2009

֩ Comentarii