Imprimati articolul

Traiul românilor în vreme de criză

Buna mea m-a învăţat, încă de pe când eram de-o şchioapă, că munca, lucrul cinstit şi cu hărnicie sunt singurele şanse de succes pentru omul cu credinţă în Cel de Sus. Cu alte cuvinte, munceşti, eşti om avut, tai frunză lui cuţu sărăcia îţi răceşte vatra. Şi spusele bunei mele credeam până mai deunăzi a fi literă de lege.

Cea mai sigură este… nesiguranţa

Vremea însă ca vremea, vremuieşte, şi lumea ca lume ne învaţă că nimic nu e mai sigur decât nesiguranţa. Să mă explic! Ni se tot repetă, în lunile din urmă, că ne-am cam întins cât nu ne cuprinde plapuma şi că, prin urmare, veniturile românilor, salarii ori pensii, sunt cam neruşinate.

Cu această idee strecurată în minte, dar mai cu seamă în suflet (ce m-a învăţat oare buna mea?), îndoctrinat deci de propaganda deloc liniştitoare a guvernanţilor, privesc către costurile vieţii la români. Nu e lună, nu e zi să nu explodeze cifrele. Leul de azi devine câţiva bănuţi în ceasul următor. Mă întorc aşadar la învăţătura din bătrâni, care zice că nu e deloc rău ca, din când în când, să mai priveşti şi către curţile vecinilor. Fiindcă tare îmi este că celor cu pâinea şi cuţitul nu le-a prea plăcut că românii căpătaseră curaj, tupeu chiar în a-şi dori o altă viaţă şi a impune chiar şi o altfel de democraţie.

Dincolo de prognoze

Aşadar prognozele arată că salariile nete ale românilor nu vor depăşi în 2010 suma de 19 miliarde euro.  La rândul lor, pensiile nu vor trece de 10 miliarde euro în total.  Sănătatea, finanţată cum se ştie prin contribuţiile populaţiei, nu va avea la dispoziţie mai mult de 4 miliarde euro, iar de la bugetul de stat ceva mai puţin de un miliard de euro.  Pentru restul nevoilor de asistenţă socială va avea la îndemână cel mult 3 miliarde de euro.

Aşadar, una peste alta, românii vor dispune de cel mult 37 miliarde de euro pentru cheltuieli esenţiale traiului de fiecare zi. Deci, pensionarii vor primi aproximativ 7-8% din PIB.  În Uniunea Europeană, media este de 12,2% din PIB. La noi, salariile vor reprezenta cca 32% din PIB. În UE, media este 48% din PIB. În ţările europene, din rândul cărora facem parte, bugetul sănătăţii este de 9% din PIB. Ce să mai vorbim de protecţie socială... Cetăţeanul de rând mai achită cel mult 10% din costul facturii serviciului medical. Noi, o ştim, achităm peste 40%, deocamdată, fiindcă introducerea sistemului de coplată va schimba în şi mai rău lucrurile. Avem cel mai mic număr de medici la 100.000 de locuitori din Europa. În Belgia, de pildă, ei sunt de două ori mai numeroşi. Ca să conchidem, întreaga noastră protecţie socială este finanţată cu 12% din PIB. În Europa, media trece de 27% din PIB.

Şantajul intimidării

Atunci? Atunci de unde tupeul politic cu care se operează între intimidarea celor mulţi, umiliţii şi obidiţii sorţii? De ce această culpabilizare naţională, când e vorba de traiul românilor? Sigur, un om flămând e uşor de convins. Mai cu seamă în perioadele sforăriilor electorale. Priviţi, e de ajuns satul şi câmpia română acum, la ceas de primăvară! Descurajaţi de anii din urmă, oamenii nu mai cred în poveştile bunicii. Şi mi-e teamă că, foarte curând, nici în spusele politicienilor. Important de ştiut, însă, domnilor: Sărăcia nu vine niciodată din prea multă minte.

Gheorghe VERMAN
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 9, 1-15 MAI 2010

֩ Comentarii