Imprimati articolul

Timp favorabil pentru holera aviară

Holera aviară sau pasteureloza păsărilor este o boală infecto-contagioasă produsă de Pasteurella multocida, cu caracter enzootico-epizootic, fiind întâlnită la mai multe specii de animale şi păsări. Are o evoluţie obişnuit supraacută şi acută şi mai rar subacută şi cronică, manifestată prin tulburări generale de tip septicemic, dominant respiratorii, iar anatomopatologic prin leziuni hemoragice, edematoase, pneumonie, pleurită şi pericardită fibrinoasă.

Receptivitatea la această boală este mult influenţată de factorii care scad rezistenţa organismului, cum sunt: adăposturile reci şi umede, supraaglomerările, schimbările bruşte de temperatură, curenţii reci de aer, alimentaţia deficitară şi alţii.

La păsări, o receptivitate mai pronunţată o au galinaceele şi palmipedele, boala fiind prezentă la tineretul trecut de 3 luni şi la păsările adulte. La pui şi boboci se întâlneşte numai în mod excepţional.

Epizootiile de holeră apar de obicei toamna, se continuă iarna şi primăvara, în sezoanele reci şi umede şi se opresc în luna mai. Sursele de infecţie sunt păsările purtătoare sau bolnave care elimină pasteurele odată cu dejecţiile, contaminând apa, furajele, adăposturile, precum şi cadavrele neincinerate. Palmipedele se pot contamina şi prin apa iazurilor. Porumbeii, păsările sălbatice, unele insecte hematofage (căpuşele) pot contribui la răspândirea bolii.

Clinic, boala evoluează cu forme supraacute şi acute (septicemice), cel mai adesea mortale, şi forme subacute şi cronice. Forma supraacută debutează brusc cu febră, abatere profundă, cianoza crestei şi a bărbiţelor, mişcări convulsive urmate de moarte după o evoluţie de 5 - 6 ore, uneori doar câteva minute. Forma acută este cea mai des întâlnită, având ca dominante tulburările digestive (indigestia guşii, diaree intensă, uneori hemoragică) şi respiratorii.

Creasta şi bărbiţele sunt cianotice, moartea survenind în 1-2 zile de la debut în majoritatea cazurilor. Cele care supravieţuiesc devin purtătoare şi eliminatoare de pasteurele patogene sau trec în forma cronică, manifestată prin apetit capricios, diaree continuă şi slăbire progresivă, tuse, jetaj, strănut. Durata bolii este în medie de 2-3 săptămâni şi se termină prin moarte sau vindecare.

Prognosticul bolii este foarte grav în formele subacută şi acută, mortalitatea fiind de tip exploziv şi rezervat, pentru celelalte forme.

Profilaxia nespecifică se realizeză prin aplicarea unor măsuri de zooigienă în adăposturi înainte de populare: dezifecţia cu DECONTAMINOL, CATIOROM, dezinsecţia cu ROMPARASECT 5%, ROMPARASECT FORTE, deratizarea cu RATITOX F, RODEXIT B, RATIKILL D şi BRODITOP. Alimentaţia echilibrată şi creşterea complet izolată a tineretului faţa de păsările bolnave completează măsurile de profilaxie nespecifică.

De o foarte mare importanţă este profilaxia specifică - imunizarea prin vaccinare cu vaccin antiholeric PESTIHOLVAC FORTE (vaccin mixt contra pseudopestei şi holerei aviare pentru găini, curci, fazani, bibilici), HOLEPAL (vaccin contra holerei aviare la palmipede).

Dr. Vasile GREVUŢIU, SC ROMVAC COMPANY SA
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 5, 1-15 MARTIE 2009

֩ Comentarii