Imprimati articolul

Tehnologii de cultură în condiţii de secetă

SOIA

Soia este mai puţin pretenţioasă faţă de culturile cu care intră în rotaţie.

Ca plante premergătoare pentru această specie se vor avea în vedere culturile timpurii, precum şi cele care eliberează terenul târziu (porumb, sfeclă de zahăr, cartof) în zonele mai umede sau în cultură irigată.

Cultura soiei după ea însăși este contraindicată. Este însă o bună premergătoare pentru majoritatea culturilor neleguminoase ca urmare a cantităților importante de azot pe care le lasă în sol și a calității ei de plantă amelioratoare a însușirilor solului.

În zonele favorabile culturilor leguminoase, florii-soarelui, rapiţei, caracterizate prin atacul unor boli comune cum este putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum), se impune organizarea de rotaţii separate pentru soia.

Cultura soiei poate fi amplasată în rotaţii scurte de doi ani, de tipul soia-grâu, pe terenurile neirigate, sau soia-porumb, în condiţii de irigare sau în zonele umede, precum şi rotaţii de trei ani (soia-grâu-porumb), în cazul terenurilor neinfectate cu Sclerotinia. Pe terenurile infectate, durata rotaţiei va fi de 4-6 ani, din care vor lipsi floarea-soarelui, rapiţa şi leguminoasele anuale sau perene.

În zonele I şi a III-a, cultura soiei se va amplasa numai în condiţii de irigare sau pe terenuri cu aport freatic.

Soiuri recomandate

Soiul Triumf face parte din grupa soiurilor semitardive de soia, are o perioadă de vegetaţie de 118-130 zile, prezintă rezistenţă foarte bună la cădere şi scuturare, toleranţă bună la secetă şi arşiţă şi rezistenţă foarte bună la mană şi arsura bacteriană. Potenţialul de producţie al acestui soi este de 4.500-5.100 kg/ha. Poate fi cultivat în zona de vest a ţării, în sudul Moldovei, în Dobrogea şi în sudul țării. Recomandări tehnologice: densitatea optimă de semănat - 45-50 b.g./m2; norma de semănat - 80-90 kg/ha şi respectarea arealului de cultură pentru care soiul a fost zonat.

Soiul Daciana are un potenţial de producţie ridicat pentru grupa de maturitate din care face parte (soi semitimpuriu), a realizat producţii de la 3.818 kg/ha, în anii foarte secetoşi, până la 5.768 kg/ha, în anii favorabili din punct de vedere climatic. Prezintă un conţinut mediu de proteine, de 39,5% din s.u., iar în grăsimi, de 20,5% din s.u. Poate fi cultivat cu precădere în arealele de sud şi sud-est ale ţării, dar şi în zonele favorabile culturii soiei din Câmpia Transilvaniei, Câmpia de Vest, centrul şi sudul Moldovei.

Soiul Oana F, soi timpuriu, prezintă un potenţial de producţie ridicat pentru grupa de maturitate din care face parte, dar şi o stabilitate superioară a producţiilor de boabe, cuprinsă între 4.000 și 4.250 kg/ha. Poate fi cultivat în zona de sud-est a ţării, în Câmpia Transilvaniei, Câmpia de Vest, centrul şi sudul Moldovei, constituind o excelentă premergătoare pentru cerealele de toamnă, în toate zonele de cultură. Recomandări tehnologice: densitatea optimă de semănat - 45-50 b.g./m2, norma de sămânţă - 70-80 kg/ha, acest soi poate fi însămânţat în toate zonele (I-IV) de favorabilitate a culturii soiei.

Soiul Crina F este semitimpuriu (grupa 00), prezintă rezistenţă foarte bună la cădere şi scuturare, un conţinut în proteine de 39,0-42,0% şi un conţinut în grăsimi de 19,0-23,0% din s.u. Potenţialul de producţie al acestui soi este de 4.500 kg/ha.

Dr. ing. Niculina Ionescu

MAZĂREA

Mazărea se cultivă cu rezultate foarte bune după majoritatea speciilor. Nu se recomandă amplasarea ei după alte leguminoase şi nici după ea însăşi, pentru a evita riscurile excesului de azot, înmulţirea şi amplificarea atacului bolilor, dăunătorilor şi a buruienilor specifice. Este o bună premergătoare pentru multe culturi (mai ales pentru grâu) deoarece se recoltează timpuriu, are o influenţă favorabilă asupra structurii solului şi lasă o cantitate apreciabilă de materie organică şi de azot (circa 1,5 tone substanţă uscată şi 30-100 kg N/ha).

Fertilizarea

Pe terenurile fertile, bine cultivate an de an, după premergătoare fertilizate, mazărea nu necesită îngrăşăminte cu azot. Pe solurile slab fertile, după premergătoare care sărăcesc solul în azot pot fi aplicate cca 20-50 kg N/ha, odată cu pregătirea patului germinativ.

Fosforul este important în dezvoltarea mazării, influenţând favorabil formarea nodozităţilor şi determinând un înflorit mai bogat şi o legare mai bună a boabelor. Se recomandă administrarea în doze de 25-35 kg P2O5/ha pe terenurile fertile şi de până la 50-60 kg P2O5 /ha pe terenurile mai sărace.

Pe solurile uşoare, superficiale, administrarea potasiului este foarte necesară. Dozele sunt de 40-60 kg K2O/ha, aplicate odată cu fosforul, sub arătură (ca îngrăşăminte simple) sau la pregătirea patului germinativ (ca îngrăşăminte complexe).

Lucrările solului

Imediat după eliberarea terenului se recomandă efectuarea dezmiriştitului, cu scopul mărunţirii stratului superficial al solului, după care se efectuează arătura cu plugul în agregat cu grapa stelată, la adâncimea de 25-30 cm. În primăvară, terenul se lucrează cât mai timpuriu posibil, prin lucrări minime pentru a nu compacta solul.

Sămânţa şi semănatul

Tratarea seminţelor înainte de semănat este obligatorie şi se efectuează cu fungicide precum Tiradin 75, 4 l/t, Metoben 70, 2 l/t, Fundazol, 3 kg/t, Criptodin, 1,5 kg/t, etc., pentru combaterea fuzariozei şi a antracnozei.

Tratarea cu preparate bacteriene se efectuează chiar înainte de semănat sau concomitent cu acesta, folosind preparatul Nitragin - mazăre (ce conţine bacteria specifică mazărei Rhizobium leguminosarum), în doză de 2-4 flacoane la sămânţa folosită pentru semănatul unui hectar.
Mazărea se seamănă primăvara foarte timpuriu, imediat ce se poate pregăti patul germinativ. Densităţile de semănat recomandate sunt de 125-140 b.g./m2, pentru a se realiza 100-120 plante recoltabile/m2.

Semănatul se efectuează la distanţa de 12,5 cm între rânduri şi la adâncimea de 4-6 cm. Cantitatea de sămânţă corespunzătoare densităţilor optime variază între 220 şi 250 kg/ha.

Soiurile de mazăre cultivate în prezent sunt de două tipuri: normal şi afila (au foliolele transformate în cârcei): Dora, Mona, Vedea, Marina, Rodil, Aurora – soiuri româneşti şi străine – Athos, Austin, Baccara, Eiffel, Turbo, Profi.

Dintre soiurile româneşti, cel mai recomandat a fi cultivat în anii de secetă pronunţată este Rodil. Acesta are o perioadă de vegetaţie de 75-90 de zile, prezintă rezistenţă bună la cădere şi la scuturare, conţinutul în proteină variază între 23,5% și 26,5%, iar proporția de coji este de 7,5%. În condiţii optime de cultură, poate realiza producţii de peste 5.500 kg/ha. Poate fi cultivat în toate zonele de favorabilitate ale culturii mazării din ţara noastră, şi anume: zona foarte favorabilă: Câmpia de Vest, Câmpia Transilvaniei - pe văile râurilor din zonă, în sudul Câmpiei Române şi în Moldova în depresiunea Jijiei-Bahlui; zona favorabilă cuprinde suprafeţe însemnate în Moldova, Transilvania, partea central nordică a Câmpiei Române, Câmpia Bărăganului și partea din centrul şi sudul Dobrogei.

Vom reveni asupra celorlalte verigi tehnologice în numerele următoare.
REVISTA LUMEA SATULUI, NR. 4, 16-29 FEBRUARIE 2012

֩ Comentarii