Imprimati articolul

Alimentaţia sănătoasă
Suntem ceea ce mâncăm, de aceea trebuie să mâncăm sănătos!

Alimentaţia reprezintă unul dintre domeniile cele mai complexe şi interesante ale vremurilor pe care le trăim. Omul modern se hrăneşte adeseori nesănătos, adică mănâncă mult şi prost. Prin urmare, o persoană din două suferă de exces de greutate.

Obezitatea are efect nefavorabil asupra sistemului osos, asupra scheletului, dar şi asupra aparatului locomotor, în special asupra părţii inferioare a corpului. Cu cât excesul în greutate este mai mare, cu atât creşte numărul persoanelor care suferă de afecţiuni ale inimii şi ale vaselor de sânge: infarct miocardic, angină pectorală, ateroscleroză, dar şi afecţiuni cancerigene – cancerul intestinelor.

Obezii pot avea probleme mari chiar în cazul unor intervenţii chirurgicale. Este important să cunoaştem recomandările utile pentru o raţie alimentară care să ne confere starea de sănătate, dar şi de confort.

Care ar fi raţia alimentară?

Prin raţia alimentară înţelegem cantitatea de alimente consumate, care satisfac nevoile nutritive ale organismului în 24 de ore, asigurându-i acestuia energia necesară (în general 2.400-3.800 kcal), vitaminele, sărurile minerale şi proteinele digestibile.

Raţiile alimentare zilnice sunt stabilite plecând de la diferite grupe de alimente (fructe şi legume, grăsimi, produse lactate, cereale, legume uscate şi cartofi, carne, peşte, ouă etc.) şi ţine seamă şi de eventualul aport furnizat de băuturile alcoolice (10% maximum din aportul energetic total). Calculul raţiei alimentare se face pe baza cantităţii de energie eliberată în procesul digestiei de 1 g de substanţă. Această energie are următoarele valori: glucide 4.1 kcal, proteine 5.5 kcal, grăsimi (lipide) 9.3 kcal/g. Aproximativ 2/3 din totalul caloriilor necesare zilnic omului trebuie să provină din alimente de origine vegetală, iar 1/3 din produse animale (carne, lapte, unt, ouă).
Acum este sezonul fructelor şi al legumelor şi putem beneficia de virtuţile lor din plin.

Curiozităţi ştiinţifice despre fructe şi legume

Felia de morcov se aseamănă cu ochiul uman. Ştiinţa demonstrează că morcovii măresc fluxul de sânge către ochi şi îmbunătăţesc funcţia acestora.

Roşiile sunt hrană pentru inimă şi sânge. Inima fructului este roşie şi are patru camere. Alimentele de culoare roşie (roşiile, pepenele roşu) conţin lipocen, substanţă care apără organismul contra bolilor de inimă.

Strugurii stau în ciorchini de forma unei inimi. Fiecare bobiţă arată ca o celulă a sângelui, strugurii fiind hrană revitalizantă pentru inimă şi sânge.

Nucile arată ca un mic creier, cu o emisferă dreaptă şi una stângă: creierul mare deasupra şi cerebelul dedesubt. Nucile ajută la buna funcţionare a creierului.

Boabele de fasole vindecă şi ajută la menţinerea funcţiei rinichilor, boabele arătând exact ca rinichii.

Ţelina configurează oasele din corpul uman. Oasele sunt 23% sodiu, iar ţelina are 23% sodiu. Dacă nu avem destul sodiu în alimentaţie, organismul şi-l extrage din oase, fărâmiţându-le uşor.

Grapefruitul, portocalele şi alte citrice arată exact ca glandele mamare ale femeii şi contribuie la sănătatea sânilor şi la mişcarea limfei înspre şi dinspre sâni.

Ceapa este precum celulele corpului. Cercetările demonstrează că ceapa ajută la curăţarea deşeurilor din toate celulele organismului. Ceapa provoacă lacrimile care spală straturile epiteliale ale ochilor.

Smochinele au multe seminţe şi atârnă două câte două. Smochinele tratează sterilitatea masculină

Cartofii arată ca pancreasul şi chiar echilibrează indexul glicemic la diabetici.

Material realizat la BIROUL PROMOVAREA SĂNĂTĂŢII din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică
sursa www.yahoo.com
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.21, 1-15 NOIEMBRIE 2009

֩ Comentarii