Imprimati articolul

„Summit-ul“ elitei agricole

În fiecare an, în luna octombrie, la iniţiativa unui agronom inimos care, pentru o scurtă perioadă de timp, a condus agricultura României, seniorii care compun corpul de elită al agriculturii româneşti se adună pentru o zi la Bucureşti.

Scopul întâlnirii este unul simplu – acela de a se mai vedea, de a depăna amintiri. În acelaşi timp însă, fără să se înscrie ca obiective ale întâlnirii, se poartă şi discuţii – neorganizate –, realizându-se schimburi de informaţii pe teme profesionale. Printre ei se află şi specialişti mai tineri care lucrează cele mai întinse câmpuri agricole ale României.

Unii s-au specializat în ţări cu agricultură avansată şi vorbesc despre ceea ce au văzut la cei care obţin producţii agricole mari şi profitabile. Ei susţin că, pe vremea lor, agricultura românească a fost foarte aproape de europenii dezvoltaţi. Dacă îi întrebi, nu-şi pot explica rolul de cenuşăreasă pe care-l jucăm astăzi. Pe feţele lor se citea mâhnirea generală că în ţara noastră nu sunt utilizate două valori inestimabile de care dispunem: pământul roditor şi resursa umană.

Resursa umană, şi în special cea ştiinţifică, pare a fi cea mai traumatizată. Din zecile de mii de cadre cu pregătire pentru diferite ramuri şi subramuri ale agriculturii, doar 20-30% mai au oarecare legătură cu agricultura.
Vorbind de pericolul ca pârloaga să se extindă la nivel naţional şi despre starea jalnică a tehnicii şi tehnologiilor folosite în micile gospodării, ei nici măcar nu încearcă să emită soluţii pentru ieşirea din impas. Nu o fac, pentru că realizează că le lipseşte interlocutorul cu putere de decizie.

Toate aceste valori de care ţara dispune puteau şi pot fi utilizate dacă guvernul, Ministerul Agriculturii ar fi avut sau ar avea un plan strategic pe termen mediu şi lung privind agricultura. Oameni cu vechi state de funcţiune în agricultura românească nu-şi pot explica o asemenea decădere care aserveşte ţara marilor companii internaţionale care au transformat România într-o ladă de reziduuri alimentare.

Aproape toţi cei prezenţi la întâlnire au lucrat ori lucrează în exploataţii agricole. Mulţi dintre ei au făcut studii şi specializări ori vizite de documentare în ţări cu agricultură performantă (SUA, Franţa, Germania, Austria, Ungaria, Cehia, Italia), iar în unităţile agricole unde au lucrat au practicat tehnologii performante şi au obţinut producţii similare cu cele din ţările avansate.

Aceşti oameni – cu experienţa lor teoretică şi practică – sunt gata ca, împreună cu specialiştii mai tineri, cu putere de muncă şi cu entuziasm, să răspundă la orice chemare şi iniţiativă a Ministerului Agriculturii pentru întocmirea şi punerea în practică a unui PROGRAM CONCRET ŞI EFICIENT DE REDRESARE ŞI DEZVOLTARE DURABILĂ A AGRICULTURII.

Teodor MARIAN
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.22, 16-30 NOIEMBRIE 2009

֩ Comentarii