Medicina veterinară este ştiinţa medicală care asigură confortul şi protecţia animalelor şi contribuie la menţinerea sănătăţii publice şi la protecţia mediului.

Profesia de medic veterinar are ca obiective apărarea sănătăţii animalelor, sănătăţii publice, protecţia consumatorului şi a mediului înconjurător, în scopul ameliorării efectivelor de animale, al asigurării siguranţei alimentare a populaţiei, al facilitării relaţiilor comerciale şi al păstrării echilibrului ecologic.

Profesiunea de medic veterinar este o profesie liberală şi independentă, cu organizare autonomă reglementată. Este organizată şi funcționează în baza principiului autonomiei, în cadrul forului profesional reprezentat de Colegiul Medicilor Veterinari.

Colegiul Medicilor Veterinari are personalitate juridică, organizarea şi funcţionarea fiind realizate pe principiul teritorial, al eligibilităţii şi ierarhiei, având la bază Legea nr. 160/1998, cu modificările și completările ulterioare, act normativ prin care se legiferează organizarea și exercitarea profesiei de medic veterinar pe teritoriul României.

La finele anului 2022, în evidenţa Colegiului Medicilor Veterinari, Filiala judeţului Sibiu, se regăsesc 214 de medici veterinari în activitate, din care un număr de 40 profesează în sectorul de stat, 40 sunt titulari de cabinete medicale veterinare individuale sau în cadrul unor societăți comerciale de profil și care au concesionat cu DSVSA Sibiu prestarea unor acțiuni cuprinse în Programul strategic al acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a animalelor, a acţiunilor de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor, 43 de medici sunt proprietari de unităţi medicale veterinare private (spital, clinici, cabinete de asistență și farmacii) şi 91 de medici sunt angajaţi în unităţi medicale, unităţi economice, administrative sau în învăţământ.

În Registrul Unităţiilor Medicale Veterinare al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu sunt înregistrate 49 de cabinete medicale veterinare care acoperă activitatea a 54 de circumscripţii sanitare veterinare concesionate, un spital, două clinici și 32 de cabinete medicale de asistenţă, 10 cabinete medicale de consultanţă şi 17 unităţi farmaceutice private, care au titulari medici veterinari cu liberă practică.

În acest context, medicii veterinari, membri ai Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu, îşi propun permanent să îşi organizeze mai bine  activitatea, să răspundă eficient şi profesional la solicitările celor mai apropiaţi parteneri al lor, crescătorii de animale şi operatorii din domeniul producerii, procesării şi valorificării produselor alimentare.

Anual, personalul sanitar veterinar în activitate gestionează din punct de vedere sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor efectivele de animale crescute în scop economic (bovine, cabaline, ovine, caprine, porcine, păsări), animale de companie, precum şi alte specii (animale de blană, iepuri, familii de albine, peşti, animale existente în zona silvatică, în grădina zoologică etc.).

Sunt supravegheate pe traseul lanţului de siguranţă alimentară, iar obiectivele, autorizate sau înregistrate la DSVSA Sibiu, care cuprind unităţi de procesare materii prime de origine animală, depozite alimentare, unităţi de comercializare, unităţi de alimentaţie publică, cantine şcolare şi sociale, laboratoare de cofetărie, patiserie, alte unităţi specifice, de procesare şi comercializare produse de origine animală.

De asemenea, sunt supravegheaţi producători individuali, înregistraţi, care valorifică producţia primară de lapte, miere şi ouă, peşte, precum şi alte unităţi cu profil zootehnic şi prestatoare de servicii în domeniu.

Prioritatea serviciilor sanitare veterinare de stat şi private constă în promovarea politicilor naţionale în domeniul sanitar-veterinar, ca strategii pentru apărarea sănătăţii animalelor, sănătatea publică, protecţia şi bunăstarea animalelor, protecţia mediului, siguranţa alimentelor şi monitorizarea crescătorilor de animale şi a operatorilor din industria alimentară şi, nu în ultimul rând, a consumatorilor de aceste bunuri.

Noua conducere a Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu, aleasă prin vot democratic în cadrul adunării generale desfăşurate la data de 19.09.2022, prin serviciile veterinare din judeţ, are ca obiectiv, prioritar, creşterea calităţii actului medical veterinar prin care să se asigure o gamă largă de servicii de specialitate, conforme legislaţiei europene transpusă în legislația națională, în beneficiul celor care investesc în creşterea animalelor sau în domeniul procesării, depozitării şi valorificării produselor de origine animală, prin:

- Reprezentarea cu cinste şi onoare a profesiei în faţa organelor guvernamentale, a forurilor profesionale şi ştiinţifice, a persoanelor fizice şi juridice şi a instituţiilor publice de la nivel judeţean şi naţional.

- Implementarea şi menţinerea unei structuri organizatorice, conform OUG nr. 42/2014 şi Legii nr. 160/1998, cu modificările şi completările ulterioare, ca principal instrument în realizarea obiectivelor prestabilite.

- Disponibilitate privind ducerea la îndeplinire a ordinelor, hotărârilor, deciziilor, reglementărilor şi instrucţiunilor emise de Autoritatea Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și de Biroul Executiv al Consiliului Naţional al Medicilor Veterinari.

- Implementarea bunelor practici prin preluarea unor noi metode şi proceduri din domeniul managementului strategic şi de gestionare a resurselor umane şi financiare.

- Implementarea unei abordări eficiente în privinţa însuşirii și comunicării către cei interesați a informaţiilor de interes general, a actelor normative componente din legislaţia specifică, a programelor şi strategiilor propuse de autoritatea veterinară şi de conducerea centrală a CMVRO.

- Îmbunătăţirea procedurilor de evaluare şi control în domeniul sanitar veterinar prin promovarea unui sistem de informare, educare şi consultanţă de specialitate a operatorilor economici, care să genereze creşterea calităţii activităţilor şi a serviciilor.

- Sprijin eficient în realizarea operaţiunilor de supraveghere, prevenire şi combatere a bolilor transmisibile la animale şi de la animale la om, prin acţiuni de supraveghere clinică a bolilor, vaccinări imunoprofilactice, tratamente profilactice şi curative antiparazitare şi analize de laborator, conform programelor şi a graficelor stabilite.

- Implicarea efectivă pentru implementarea actelor normative privind activitatea de identificare şi înregistrare a animalelor, pentru o mai bună gestionare a bazei de date şi a sistemului de acordare a subvenţiilor.

- Preocupare permanentă pentru respectarea clauzelor stipulate în contractele de concesiune, în contractele cu proprietarii exploataţiilor comerciale cu animale şi păsări şi alte relaţii contractuale, încheiate de medicii veterinari cu liberă practică, clauze care se referă, în principal, la sprijinul ce trebuie acordat de angajator pentru realizarea acţiunilor contractate.

- Monitorizarea modului cum se respectă normele privind circulaţiei animalelor, a produselor şi subproduselor de origine animală, utilizarea medicamentelor, în special a antibioticelor şi produselor antiparazitare, a furajelor medicamentate, precum şi a circulaţiei acestora, notificarea şi certificarea internă şi internaţională, în condiţiile legii.

- Susţinerea programului de perfecţionare permanentă în domeniul sanitar-veterinar, prin participarea medicilor veterinari la pregătiri profesionale de profil, instruiri la nivel central şi local, la conferinţe şi simpozioane etc.

- Sprijinirea constantă a autorităţilor publice locale în vederea îmbunătăţirii stării de sănătate a populaţiei şi a animalelor, în promovarea produselor tradiţionale şi susținerea implementării proiectelor de dezvoltare locală.

- Comunicarea şi colaborarea cu instituţiile administraţiei centrale, judeţene, cu alte autorităţi locale, cu asociaţii profesionale şi alte organizaţii civice, având drept scop integrarea activităţii sanitare veterinare în ansamblul dezvoltării economice şi sociale pe plan local şi naţional.

- În exercitarea profesiei de medic veterinar, pe lângă obiectivele menţionate se regăsesc şi alte obligaţii şi responsabilităţi stipulate în acte normative sau care sunt identificate în activitatea curentă, activități pentru care medicii veterinari, membri ai Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu, se angajează să le realizeze cu profesionalism şi exigenţă, având garanţia spijinului conducerii Consiliului Național al Colegiului Medicilor Veterinari, a conducerii ANSVSA şi DSVSA judeţeană, a operatorilor economici din domeniul creşterii animalelor şi alimentar, a autorităţiilor locale, a asociaţiilor profesionale şi a altor autorităţi şi organisme competente.

Pentru ca profesia noastră să-şi realizeze menirea, se impune să fim uniţi, activi, încrezători în noi şi în forţele noastre.

Dr. Ioan Viorel PENŢEA – Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Despre rolul și importanța profesiei de medic veterinar este suficient să reamintesc aprecierea unor mari oameni de știință prin care se menționează că „Medicul uman salvează omul, medicul veterinar salvează omenirea.“

Medicina veterinară, ca profesie, a apărut odată cu creșterea animalelor, în perioada începuturilor societății omenești. Fiind aplicată la început instinctiv, nu a existat diferențiere între măiestria vindecării bolilor la om și animale, iar mai târziu această activitate se va diferenția, devenind o profesie de sine stătătoare.

În parcursul anilor, profesia de medic veterinar s-a dezvoltat și perfecționat permanent, asigurând societății specialiști de înaltă ținută profesională pentru acest important domeniu în care medicul veterinar are ca obiectiv promovarea politicilor naționale în domeniul sanitar-veterinar, ca strategii pentru apărarea sănătății animalelor, sănătății publice, protecția și bunăstarea animalelor, protecția mediului și siguranța alimentelor, monitorizarea operatorilor din industria alimentară și protejarea oamenilor care consumă produse alimentare de origine animală și non animală.

Apărarea sănătății animalelor, protecția și bunăstarea animalelor, prevenirea transmiterii de boli la animale și de la animale la om, siguranța alimentelor de origine animală și nonanimală destinată consumului uman, salubritatea furajelor pentru animale și protecția mediului constituie o problemă de stat și o datorie pentru toți locuitorii țării.

Statul sprijină activitatea de apărare a sănătății animalelor de supraveghere, prevenire și control al bolilor ce se pot transmite de la animale la om, prin asigurarea cadrului instituțional și juridic, a resurselor financiare, a bazei tehnico-materiale necesare pentru desfășurarea în condiții optime a activității în domeniul veterinar.

În context, serviciile sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor sunt organizate la nivel central ca Autoritate Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, la nivel județean ca Direcție Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, iar la nivel local ca Circumscripții Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Oficiale, coordonate de medici oficiali de stat, cabinete sanitare veterinare de asistență, administrate de medici veterinari de liberă practică, care au concesionat cu DSVSA județeană prestarea unor acțiuni cuprinse în Programul strategic al acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a animalelor, a acțiunilor de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor, un număr însemnat de medici care sunt proprietari de unități medicale veterinare private (spitale, clinici, cabinete de asistență și farmacii), precum și medici veterinari care sunt angajați în unități medicale, unități economice, administrative sau în învățământ.

Plecând de la premisa prin care întreaga funcționare a societății depinde de asigurarea necesarului de hrană (securitate alimentară), cu două obiective principale: protejarea sănătății animalelor și a populației umane, pe de o parte, și protejarea intereselor consumatorilor pentru promovarea bunei funcționări a pieței naționale, europene și globale, medicii veterinari asigură o gamă largă de servicii de specialitate, conforme legislației europene, implementate în legislația națională, servicii în beneficiul celor care investesc în creșterea animalelor, în domeniul procesării, depozitării și comercializării produselor de origine animală și nonanimală prin:

► asigurarea asistenței de specialitate pentru prevenirea și combaterea bolilor transmisibile la animale şi de la animale la om, prin acțiuni de monitorizare clinică a bolilor, vaccinări imunoprofilactice, tratamente profilactice şi curative antiparazitare, prelevarea de probe pentru supravegherea bolilor prin analize şi examene de laborator;

► aplicarea criteriile de calificare a statusului de sănătate a efectivelor de animale în relație cu tuberculoza, leucoza enzootică, bruceloza, encefalitele spongiforme la bovine şi scrapia la ovine, prin operațiuni specifice, prelevări de probe şi examene de laborator;

► monitorizarea focarelor de boală declarate, eliminarea operativă a animalelor bolnave, executarea dezinfecțiilor și a altor acțiuni specifice în vederea stingerii focarelor respective;

► implementarea normelor sanitare veterinare privind biosecuritatea, protecția şi bunăstarea animalelor de fermă și din exploatațiile individuale, prin evaluări și controale programate;

► monitorizarea circulației animalelor, a produselor și subproduselor de origine animală, notificarea şi certificarea internă și internațională, în condițiile legii;

► monitorizarea și controlul respectării legislației privind utilizarea medicamentelor, cu prioritate a antibioticelor și a produselor antiparazitare, a furajelor medicamentate,  precum și a circulației acestora;

► îmbunătățirea sistemului de inspecții și control în domeniul creșterii animalelor și al siguranței lanțului alimentar, prin promovarea unui sistem de informare, educare și consultanță de specialitate a operatorilor economici, care să genereze creșterea calității activităților și a serviciilor acestora, prin:

• monitorizarea exploataților de animale, care furnizează materii prime pentru unitățile de procesare;
• îndeplinirea condițiilor generale de funcționare și de igienă a unităților de profil;
• asigurarea condițiilor optime la recepție, la procesare, depozitare, expunere și desfacere a materiilor prime și a produselor finite;
• existența documentelor care atestă originea (trasabilitatea), cantitatea, calitatea produselor și efectuarea acțiunilor DDD;
• etichetarea produselor, cu informarea corectă privind componentele acestora;

► supravegherea prin analize de laborator a calității şi salubrității materiilor prime, produse culinare, produse finite, din probe afluite pentru examene fizico-chimice, microbiologice, pentru determinarea aditivilor, contaminanți și pesticide, monitorizarea alimentelor care conțin organisme modificate genetic şi teste de sanitație pentru supravegherea stării de igienă a unităților;

► implementarea unei abordări eficiente în privința comunicării directe sau în mass-media locală și centrală, prin punerea la dispoziția publicului a informațiilor de interes general, a actelor normative componente a legislației specifice, a programelor şi strategiilor propuse de autoritatea veterinară;

► comunicarea și colaborarea cu autoritățile centrale și locale implicate, cu asociațiile profesionale și alte organizații civice, având drept scop integrarea activității sanitare veterinare în ansamblul privind protejarea sănătății animalelor și a populației în contextul dezvoltării economice și sociale;

Implicarea serviciilor sanitare veterinare în implementarea legislației din domeniul creșterii animalelor și pentru siguranța lanțului alimentar, ca verigă importantă în dezvoltarea economică și socială, are o paletă mult mai largă, însă consider că există toate premisele, precum și dorința de colaborare a factorilor responsabili pentru realizarea programelor impuse de legislația din domeniu, necesare pentru apărarea sănătății animalelor, a sănătății publice, în protejarea mediului, precum și în alte priorități economice și sociale.

Dr. Ioan Viorel PENŢEA – Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Profesiunea de medic veterinar este o profesie liberală şi independentă, cu organizare autonomă reglementată prin OUG 42 din 2004, cu modificările și completările ulterioare.

Medicina veterinară este pusă în slujba asigurării sănătăţii şi potenţialului productiv al animalelor aducătoare de venituri, în serviciul deţinătorilor de animale și al operatorilor economici din zona alimentară, având implicare prioritară în prevenirea transmiterii de boli la animale şi de la animale la om, siguranţa alimentelor destinate consumului uman, salubritatea furajelor pentru animale şi protecţia mediului, acţiuni care se regăsesc în cerinţele economice și sociale şi care, în final, asigură sănătatea publică.

Referitor la medicina veterinară modernă, indiferent de ţară apare necesitatea de a corela întărirea rolului şi aportului serviciilor veterinare de stat şi private cu creşterea responsabilităţii și eficienţei acestora, în colaborare cu crescătorii de animale şi producătorii de produse alimentare, cu sprijinul material și financiar al autorităților de stat guvernamentale ținând cont de oameni, de situaţia economico-financiară şi de cea socio-economică a momentului.

Trecerea la economia de piață, aplicarea măsurilor de reformă în agricultură, apariția și consolidarea rapidă a proprietății private asupra animalelor și produselor de origine animală au condus la o diversificare a domeniilor în care se exercită profesiunea de medic veterinar.

O parte din această categorie profesională, cu liberă practică, s-a organizat în circumscripții sanitare veterinare teritoriale, concesionând cu autoritatea sanitară veterinară efectuarea unor acțiuni de prevenire și combatere a bolilor transmisibile la animale și de la animale la om cuprinse în programul național, asigurând prin aceasta statusul de sănătate animalelor și crearea de locuri de muncă.

Medicii veterinari angajaţi la stat, medicii veterinari de liberă practică care activează în cabinete medicale veterinare de asistenţă (cabinete, spitale, clinici, farmacii), precum și un număr însemnat de medici veterinari care sunt angajați în unități economice sau în învățământ, cercetare etc. prin coordonarea de la nivel naţional de ANSVSA şi la nivel judeţean de DSVSA în colaborare cu Colegiul Medicilor Veterinari, asigură, cu profesionalism, o gamă largă de servicii de specialitate, conforme legislaţiei europene, în beneficiul celor care investesc în creşterea animalelor, în domeniul procesării, depozitării şi comercializării produselor de origine animală şi nonanimală prin:

• promovarea politicilor naţionale şi europene ca strategii pentru apărarea sănătaţii animalelor şi a sănătăţii publice;
• implementarea normelor de protecţie şi bunăstare a animalelor şi pentru protecţia mediului;
• monitorizarea crescătorilor de animale şi a operatorilor din industria alimentară;
• siguranţa alimentelor pe întreg lanţul alimentar (de la furcă la furculiţă);
• protejarea consumatorilor de aceste bunuri.

Anual, personalul sanitar veterinar în activitate gestionează din punct de vedere sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor efectivele de animale crescute în scop economic (bovine, cabaline, ovine, caprine, porcine, păsări) animale de companie, precum și alte specii (animale de blană, iepuri, familii de albine, pești, animale existente în zona silvatică etc.).

Sunt supravegheate pe traseul lanțului de siguranță alimentară sute de mii de obiective care cuprind unități de procesare materii prime de origine animală și vegetală, depozite alimentare, unități de comercializare, unități de alimentație publică, cantine școlare și sociale, laboratoare de cofetărie, patiserie, alte unități specifice, de procesare și comercializare produse de origine animală și non animală.

De asemenea, sunt supravegheați producători individuali, înregistrați, care valorifică producția primară de lapte, miere și ouă, pește, produse vegetale, precum și alte unități cu profil zootehnic și prestatoare de servicii în domeniu.

În acest context, medicii veterinari își propun permanent să își organizeze mai bine activitatea, să sprijine și să răspundă eficient și profesional la solicitările celor mai apropiați parteneri, crescătorii de animale și operatorii din domeniul alimentar, segment care contribuie prioritar la dezvoltarea și stabilitatea economică a localităților unde aceștia activează.

Medicii veterinari din rețeaua sanitară veterinară au acționat și vor acționa și în viitor cu competență și fermitate pentru a impune respectarea legii, a normelor tehnice ale Comisiei Europene, vor fi prezenți, prin mijloace profilactice sau de combatere, în toate cazurile de apariție a unor boli transmisibile, pentru apărarea sănătății animalelor, vor preveni transmiterea de boli de la animale la om și vor garanta prin analize și examene de laborator salubritatea produselor de origine animală, destinate consumului uman, contribuind astfel la apărarea sănătății publice, precum și în derularea schimburilor comerciale intracomunitare și import-export, în protejarea mediului și în alte priorități actuale, activități care nu pot fi realizate eficient decât prin colaborare, comunicare și responsabilizare între conducerea administrativă și personalul de execuție.

Statutul de stat membru al Uniunii Europene impune un mod de organizare și exercitare a profesiei de medic veterinar în România, pentru a o face compatibilă cu principiile legislației Uniunii Europene în domeniu, medicii veterinari având posibilitatea să-și valorifice în deplină libertate cunoștințele și experiența pe care au dobândit-o, condiționat și de modul în care autoritățile de stat, Guvernul României și ANSVSA, prin DSVSA județene, asigură medicilor veterinari, indiferent de sectorul unde activează, sprijinul prin respectarea și completarea actelor normative de organizare și funcționare actuală a servicilor veterinare în România, bine definite, corelate cu sugestiile și propunerile specialiștilor din teritoriu, asigurând în acelaș timp baza materială și financiară necesară pentru realizarea programului strategic național al acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor şi ecvideelor, a acţiunilor prevăzute în programul de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor.

Dr. Ioan Viorel PENȚEA,

Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Dezvoltarea raţională a sectorului de creştere a animalelor şi, implicit, a sectorului alimentar are loc prin implementarea unor acţiuni sanitare veterinare care vizează ridicarea nivelului de sănătate a animalelor crescute în scop economic sau de companie, care să garanteze sănătatea populaţiei umane împotriva maladiilor şi infecţiilor, direct sau indirect transmisibile între animale şi de la animale la om.

În perioada actuală, în lumea globalizată, bolile transmisibile sunt tot mai imprevizibile, cauzate în special de tulpini noi de microorganisme, boli care pot afecta animalele crescute în scop comercial, animalele de companie, animalele din zona silvatică, dar și populația umană (cu referire la zoonoze), precum și zona lanțului alimentar cu influență economică semnificativă.

Zoonozele sunt boli produse de numeroşi agenţi patogeni ai animalelor, ce se pot transmite de la animale la om, dar şi invers.

În funcţie de agentul patogen care le produce, zoonozele pot fi clasificate în următoarele categorii:

• zoonoze virale – (gripa, rabia, variola);
• zoonoze bacteriene – (antrax, tuberculoză, salmoneloze, stafilococi, clostridii, infecţii colibacilare, bruceloză, campilobacterioză, rujetul, leptospiroza, pasteureloza, morva);
• zoonoze produse de prioni – (encefalopatiile spongiforme transmisibile);
• zoonoze produse de ricketsii şi clamidii – (febra butonoasă, febra Q);
• zoonoze micotice – (dermatofitoze);
• zoonoze parazitare – (giardioza, ascaridioza, teniaza, trichineloza, cisticercoza, hidatidoza, toxoplasma, toxocaroza, fascioloza, sarcocistoza, cenurozele).
• Riscul de contaminare a omului este posibil prin:
• contactul direct cu animalele bolnave sau purtătoare de germeni;
• manipularea inadecvată a produselor sau subproduselor provenite de la animale bolnave (carcasele, sângele, pieile, cadavrele, lâna etc.);
• contactul cu obiecte contaminate de animalele bolnave;
• alimentele provenite de la animale bolnave;
• consumul alimentelor de origine animală, neexaminate de medicul veterinar, sau incorect preparate termic;
• nerespectarea normelor generale de igienă şi profilactice.

În cadrul strategiilor şi a programelor autorităţilor sanitare veterinare centrale şi judeţene, stabilite pe diferite perioade, pentru asigurarea statusului de sănătate a animalelor domestice şi sălbatice, a corelaţiei dintre bolile animalelor şi transmiterea acestora la om, precum şi pentru asigurarea sănătăţii publice, se urmărește menținerea unui sistem eficient de control al bolilor prin care se au în considerare frecvenţa, aria de răspândire şi evoluţia lor în rândul populaţiilor de animale şi umane, implicarea în calitatea hranei animalelor şi a oamenilor, consecinţele posibile pe plan social şi economic.

Pentru implementarea acestor strategii şi programe, medicii veterinari care activează în sectorul de stat şi medicii veterinari cu liberă practică asigură o gamă largă de servicii de specialitate, conforme legislaţiei europene şi naţionale, care să garanteze sănătatea animalelor și a populației umane, prin:

l efectuarea operaţiunilor de supraveghere, prevenirea şi combatere a bolilor transmisibile la animale şi de la animale la om, prin monitorizarea clinică a bolilor, vaccinări imunoprofilactice, tratamente de necesitate, tratamente profilactice şi curative antiparazitare, prelevarea de probe pentru supravegherea bolilor prin analize şi examene de laborator;

l implementarea normelor sanitare veterinare privind biosecuritatea, protecţia şi bunăstarea animalelor de fermă şi din exploataţiile individuale prin evaluări şi controale programate;

l monitorizarea circulaţiei animalelor, a produselor şi subproduselor de origine animală, notificarea şi certificarea internă şi internaţională, în condiţiile legii;

l monitorizarea focarelor de boală declarate, eliminarea operativă a animalelor bolnave, executarea dezinfecţiilor şi a altor acţiuni specifice în vederea stingerii focarelor respective;

l monitorizarea şi controlul respectării legislaţiei privind utilizarea medicamentelor, cu prioritate a antibioticelor și a produselor antiparazitare, a  furajelor medicamentate, precum şi a circulaţiei acestora;

l îmbunătăţirea sistemului de inspecţii şi control în domeniul creşterii animalelor şi a siguranţei lanţului alimentar, prin promovarea unui sistem de informare, educare şi consultanţă de specialitate a operatorilor economici, care să genereze creşterea calităţii activităţiilor şi a serviciilor acestora;

l supravegherea prin analize de laborator a calităţii şi salubrităţii materiilor prime, precum și a produselor culinare, produselor finite, din probe afluite pentru examene fizico-chimice, microbiologice, pentru determinarea aditivilor, contaminanţi şi pesticide, monitorizarea alimentelor care conţin organisme modificate genetic şi teste de sanitaţie pentru supravegherea stării de igienă a unităţilor;

l implementarea unei abordări eficiente în privinţa comunicării directe sau în mass-media locală şi centrală, prin punerea la dispoziţia publicului a informaţiilor de interes general, a actelor normative componente a legislaţiei specifice, a programelor şi strategiilor propuse de autoritatea veterinară;

l comunicare şi colaborare cu autoritățile centrale și locale implicate, cu asociaţii profesionale şi alte organizaţii civice, având drept scop integrarea activităţii sanitare veterinare în ansamblul protejării sănătății animalelor și a populației în contextul dezvoltării economice şi sociale.

Un rol important pentru prevenirea și combaterea zoonozelor revine autorităţile locale, crescătorilor de animale, operatorilor din domeniul alimentar şi, nu în ultimul rând, populaţiei în ansamblul ei, având obligații în implementarea acţiunilor de protejarea a sănătăţii animalelor și a omului, prin măsuri de profilaxie generală, de profilaţie specifică, de proceduri şi mecanisme tehnologice specifice care să asigure că riscul contaminării este redus la minimum, responsabilități care se referă la:

• modernizarea creşterii animalelor în exploataţii comerciale (ferme) care să asigure cerinţele optime de biosecuritate, igienă, protecţie şi bunăstare;
• să colaboreze și să permită medicului veterinar monitorizarea stării de sănătate a animalelor din proprietate şi să anunţe cazurile de îmbolnăviri sau de mortalităţi la speciile pe care le au în proprietate;
• să respecte dispoziţiile autorităţii veterinare privind izolarea şi eliminarea din efectiv a animalelor diagnosticate cu boli transmisibile;
• să respecte legislaţia privind gestionarea animalelor de companie (câini, pisici, dihori etc.), animale care constituie un real pericol prin transmiterea unor boli grave la alte animale şi la oameni, precum şi prin agresarea fizică a populaţiei;
• să respecte normele legale pentru autorizarea activitățiilor de producere și procesare a produselor alimentare rezultate, pentru consum public, și valorificarea acestora numai în locuri sau spaţii autorizate sanitar veterinar;
• educaţia sanitară a populaţiei, a personalului care lucrează cu animalele şi consumă produsele obţinute de la acestea prin:
  • achiziţionarea alimentelor, în special a cărnii, a laptelui, a peştelui, a ouălor și a derivatelor obținute prin procesarea acestora numai din spaţii sau unităţi înregistrate / autorizate sanitar-veterinar, evitând comerţul „stradal“;
  • evitarea consumului de produse şi subproduse de origine animală necontrolate sanitar veterinar sau nepreparate termic;
  • asigurarea igienei corporale pentru animalele şi a mediului în care habitează acestea.

Medicii veterinari, în colaborare cu autorităţile locale, cu crescătorii de animale, cu operatorii din domeniul alimentar, își propun să acționeze cu competență, profesionalism și fermitate pentru a impune respectarea legii, intervenind prin mijloace profilactice sau de combatere în toate cazurile de apariție a unor boli transmisibile, pentru apărarea sănătății animalelor, să prevină transmiterea de boli de la animale la om, contribuind astfel la apărarea sănătății publice, la protejarea mediului, precum și în alte priorități economice și sociale.

Dr. Ioan Viorel PENŢEA – Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Dezvoltarea raționala a sectorului de creștere a animalelor și, implicit, a sectorului alimentar are loc prin implementarea unor acțiuni sanitare veterinare care vizează ridicarea nivelului de sănătate a animalelor crescute în scop economic sau de companie, care să garanteze sănătatea populației umane împotriva maladiilor și infecțiilor, direct sau indirect transmisibile între animale și de la animale la om.

Reglarea permanentă a stării de sănătate la populația animală și umană se asigură prin sistemul imunitar care este un mecanism complex de protejare a organismului față de viruși, bacterii sau alți agenți patogeni.

Sistemul imunitar, care reprezintă capacitatea organismului de a se apăra de factorii nocivi și de a-i anihila, ajutând organismul să se refacă, are un dublu rol, respectiv de a distruge agenții patogeni, dar și de a depozita toate datele luptei cu aceștia, pentru a găsi forța să intervină în cazul în care același tip de agent patogen îl va reataca.

Sistemul imunitar la animale poate fi slăbit prin:

• nerespectarea normelor tehnologice de creștere și exploatare a speciilor și categoriilor de animale, respectiv condiții optime de biosecuritate, adăpostire, microclimat, zooigienă, furajare, adăpare, exploatare etc.;
• prin stres, cu referire la respectarea condițiilor de confort, de transport, odihnă, lipsa companiei animalelor din aceeași specie, cruzime sau tratament care pot să le provoace suferințe psihice;
• folosirea excesivă a medicamentelor, mai ales a antibioticelor, expunerea la poluanții și toxinele din mediu, pesticidele și aditivii din sortimentele de furaje administrate;
• neprezentarea animalelor la data stabilită de medicul veterinar pentru efectuarea acțiunilor sanitare veterinare specifice, de prevenire și combatere a bolilor.

Conform specialiștilor din domeniu, există două tipuri de imunitate:

• imunitatea înnăscută sau nespecifică, care reprezintă zestrea primită de la părinți, fiind prima linie de apărare a organismului și care nu poate fi influențată pe durata vieții;
• imunitatea dobândită sau specifică, care poate fi modelată prin vaccinare și prin condiții de viață corespunzătoare.

În perioada actuală, în lumea globalizată, bolile infecțioase sunt tot mai imprevizibile, fiind datorate în special unor tulpini noi de microorganisme, boli care pot afecta animalele crescute în scop comercial, animalele de companie, animalele din zona silvatică, dar și zona lanțului alimentar, cu influență economică semnificativă.

În cadrul strategiilor şi a programelor stabilite pe diferite perioade de serviciile sanitare veterinare centrale şi județene, pentru asigurarea statusului de sănătate a animalelor domestice și sălbatice, a corelației dintre bolile animalelor și transmiterea acestora la om, precum și pentru asigurarea sănătății publice, se urmărește menținerea unui sistem eficient de control al bolilor prin care se au în considerare frecvența, aria de răspândire și evoluția lor în rândul populațiilor de animale și umane, implicarea în calitatea hranei animalelor și a oamenilor, consecințele posibile pe plan social și economic.

În context, o modalitate vitală de a preveni, de a produce o barieră sau de a opri evoluția unei boli o constituie vaccinarea profilactică sau de necesitate a animalelor, activitate care reprezintă un act medical, în responsabilitatea medicului veterinar, argumentat de faptul că acesta este prezent în diferite sisteme și unități de specialitate:

• monitorizează și examinează starea de sănătate a animalelor, elaborează un program de sănătate specific, stabilește și avizează când, pentru ce boală și ce categorie de animale se vaccinează, precum și calitatea și eficiența vaccinului propus a fi administrat;
• prescrie și eliberează documente de examinare, diagnosticare, planuri de sănătate, recomandări, prescripția medicamentelor și a vaccinurilor, exclusiv;
• medicii veterinari sunt instruiți referitor la aspectele tehnice de vaccinare, de depozitare, păstrare corectă (respectarea lanțului de frig), modul de administrare, întocmirea și păstrarea evidenței pentru imunizarea optimă a animalelor;
• monitorizează și înregistrează reacțiile post vaccinale, eficacitatea sau lipsa eficacității vaccinului;
• certifică oficial și garantează starea de sănătate a animalului și faptul că este liber de anumite boli notificabile;
• este împuternicit de stat (statul, prin lege, fiind responsabil pentru controlul bolilor) ca răspunzător prin competență și experiență profesională pentru promovarea și implementarea programelor naționale de prevenire și combatere a bolilor;
• stabilește necesarul de produse biologice, în baza optimizării numărului de doze necesare pentru efectuarea vaccinărilor obligatorii și de necesitate, pentru eficiența utilizării acestora, dar și pentru folosirea corespunzătoare a fondului de finanțare destinate achiziționării de vaccinuri.

Vaccinoprofilaxia se poate realiza:

• în cadru organizat, prin campanii de vaccinare înscrise în programele obligatorii de imunizare din fiecare țară;
• în situația declanșării unor focare infecto-contagioase ale căror boli beneficiază de un vaccin corespunzător;
• opțional, pentru profilaxia bolilor pentru care există vaccin specific, dar care nu este inclus în programele obligatorii de imunizare.

Planificarea și efectuarea operațiunilor de vaccinare a animalelor sunt stabilite prin programul național de supraveghere, prevenire și combatere a bolilor la animale, a celor transmisibile la om, siguranța alimentelor, protecția animalelor și a mediului, aprobat prin Hotărâre de Guvern.

Statul sprijină activitatea de apărare a sănătății animalelor prin asigurarea cadrului instituțional și juridic, a resurselor financiare și a bazei tehnico-materiale necesare pentru desfășurarea în condiții optime a activităților din domeniul sanitar-veterinar, precum şi prin acordarea crescătorilor de animale a unui sprijin financiar în cadrul programelor de dezvoltare rurală sau prin diferite forme de subvenții.

Corpul medical veterinar din România este conștient de rolul și responsabilitatea sa profesională, având ca țintă asigurarea sănătății și bunăstării animalelor, cu prioritate în prevenirea și gestionarea bolilor la animale, inclusiv a celor transmisibile de la animale la om și, de asemenea, în asigurarea siguranței alimentare a concetățenilor.

Dr. Ioan Viorel PENŢEA – Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Congresul al X-lea al Colegiului Medicilor Veterinari din România

La finele lunii octombrie 2022 s-au desfășurat lucrările celui de-al X- lea Congres al Colegiului Medicilor Veterinari din România, organizat la Cheile Grădiștei, județul Brașov, eveniment profesional de mare actualitate și cu o tradiție de peste 80 de ani (primul congres a fost organizat în anul 1939 și la 23 de ani de la înființarea Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu), congres care s-a desfășurat sub deviza „împreună pentru organizarea, exercitarea și progresul medicinii veterinare românești“.

Această deviză are la bază faptul că medicina veterinară ca profesie, indiferent de țară, este pusă în slujba asigurării sănătății publice prin întărirea rolului şi aportului serviciilor veterinare de stat şi private pentru creșterea responsabilității, eficienței şi contribuției privind promovarea politicilor naționale în domeniul sanitar-veterinar, ca strategii pentru apărarea sănătății animalelor și a oamenilor, asigurarea siguranței lanțului alimentar de la producere la consumator, protecția, bunăstarea animalelor și protecția mediului.

Meseria de medic veterinar este o profesie liberală şi independentă, cu organizare autonomă reglementată. Este organizată și funcționează în baza principiului autonomiei în cadrul forului profesional reprezentat de Colegiul Medicilor Veterinari din România, având în evidență medici veterinari care profesează în sectorul de stat, medici veterinari cu liberă practică titulari la unități medicale veterinare private de asistență (cabinete, spitale, clinici, farmacii), precum și un număr însemnat de medici veterinari care sunt angajați în unități economice sau în învățământ, cercetare etc.

În acest context, medicii veterinari își propun permanent să își organizeze mai bine activitatea, să sprijine și să răspundă eficient și profesional la solicitările celor mai apropiați parteneri, crescătorii de animale și operatorii din domeniul alimentar, segment care contribuie prioritar la dezvoltarea și stabilitatea economică a localităților unde aceștia activează.

Colegiul Medicilor Veterinari Filiala Sibiu a fost reprezentat de o delegație formată din 6 membri aleși în cadrul adunării generale organizate la data de 19 septembrie 2022

Cu acest prilej au fost prezentate și dezbătute teme cu referire la modul în care conducerea Colegiului Medicilor Veterinari, prin filialele județene și implicit prin membrii activi, s-au preocupat pentru:

• implementarea bunelor practici din domeniul managementului strategic și de gestiune a unităților sanitare veterinare, a resurselor umane și financiare prin monitorizare, motivare, formare și evaluare;
• organizarea și susținerea activității medicilor veterinari pentru asigurarea unei palete largi de servicii de specialitate, conforme legislației din domeniu, menite să răspundă eficient și profesional la solicitările celor mai apropiați parteneri, crescătorii de animale și agenții economici din zona procesării și distribuției alimentelor și a furajelor;
• creșterea responsabilității membrilor CMV față de drepturile și obligațiile ce le revin conform legislației de organizare și exercitare a profesiei de medic veterinar, perfecționarea și dotarea cu logistica necesară, care să permită o mai bună rezolvarea a atribuțiilor specifice sau alte sarcini în care sunt implicați;
• implementarea unei abordări eficiente în privința comunicării directe sau în mass-media locală și centrală, prin transmiterea și punerea la dispoziția medicilor veterinari a informațiilor de interes general și profesional, a actelor normative componente a legislației specifice, a programelor și strategiilor propuse de autoritatea veterinară;
• coordonarea și monitorizarea privind implicarea medicilor veterinar pentru efectuarea acțiunilor de monitorizare, supraveghere, prevenire și combatere, prin operațiuni de vaccinare preventivă, tratamente curente, tratamente antiparazitare și prelevări de probe pentru examene de laborator, precum și controlul respectării legislației privind utilizarea medicamentele, în special a antibioticelor și produselor antiparazitare, a furajelor medicamentate, având ca țintă prevenirea și combaterea bolilor transmisibile la animale și de la animale la om;
• implementarea programului de pregătire și perfecționare profesională continuă prin instruiri, specializări, simpozioane și conferințe, organizate la nivel național și local;
• colaborarea cu operatorii economici, cu asociațiile profesionale, prin participarea la analize și dezbateri organizate, prin informarea acestora despre modificările legislative prin întâlniri directe, sprijin prin acordarea de consultanță de specialitate și prin distribuirea de materiale și pliante documentare informative, din domeniul de activitate și din problematica de interes public;

Un important punct al ordinei de zi a cuprins alegerea președintelui, a vicepreședinților, a Biroului Executiv al Colegiului Național al Medicilor Veterinari din România, precum și a Comisiei Superioare de Deontologie și Litigii, Comisia de Cenzori și Comisiile naționale de specialitate.

Aprecierile față de activitatea Filialei Sibiu s-au concretizat prin alegerea domnului dr. Badea Marius, președintele CMV Sibiu, în funcție de conducere a Comisiei naționale de liberă practică și în echipa de negociere cu autoritatea statului în domeniul sanitar veterinar privind negocierea și promovarea unor acte normative necesare activității medicului veterinar de liberă practică, care să genereze progresul actului medical veterinar.

Lucrările congresului s-au încheiat cu convingerea că medicii veterinari din România au acționat și vor acționa și în viitor cu competență și fermitate pentru a impune respectarea legii, a normelor tehnice ale Comisiei Europene, că vor utiliza cele mai eficiente mijloace profilactice sau de combatere în toate cazurile de apariție a unor boli transmisibile, pentru apărarea sănătății animalelor și să garante prin analize și examene de laborator salubritatea produselor de origine animală și non animală, destinate consumului uman, să prevină transmiterea de boli de la animale la om, contribuind astfel la apărarea sănătății publice, precum și în derularea schimburilor comerciale naționale, intracomunitare și import-export, în protejarea mediului și alte priorități actuale.

Pentru ca profesia noastră să realizeze această menire, se impune să fim uniți, activi, încrezători în noi și în forțele noastre.

Dr. Ioan Viorel Pențea – Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Medicina veterinară, ca profesie pusă în slujba asigurării sănătății publice, s-a dezvoltat și perfecționat permanent, asigurând societății specialiști de înaltă ținută profesională pentru acest important domeniu în care medicul veterinar are ca obiectiv promovarea politicilor naționale în domeniul sanitar veterinar, ca strategii pentru apărarea sănătății animalelor și a oamenilor, asigurarea siguranței lanțului alimentar de la producere la consumator, protecția, bunăstarea animalelor și protecția mediului.

Meseria de medic veterinar este o profesie liberală și independentă, cu organizare autonomă, funcționând în baza principiului autonomiei în cadrul forului profesional reprezentat de Colegiul Medicilor Veterinari, având ca bază Legea nr. 160 din 1998, cu modificările și completările ulterioare, act normativ care reglementează organizarea și exercitarea profesiei de medic veterinar pe teritoriul României.

Colegiul Medicilor Veterinari are în evidență medici veterinari care profesează în sectorul de stat, medici veterinari cu liberă practică titulari la unități medicale veterinare private de asistență (cabinete, spitale, clinici, farmacii), precum și un număr însemnat de medici veterinari care sunt angajați în unități medicale veterinare, unități economice sau în învățământ, cercetare etc.

Medicii veterinari gestionează din punct de vedere sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor efectivele de animale crescute în scop economic (bovine, cabaline, ovine, caprine, porcine, păsări), animale care habitează în mediul silvatic, animale de companie, precum şi alte specii (animale de blană, iepuri, familii de albine, peşti etc.).

De asemenea, sunt supravegheate pe traseul lanţului de siguranţă alimentară obiectivele autorizate sau înregistrate la DSVSA județeană, obiective care cuprind unităţi de procesare materii prime de origine animală şi vegetală, depozite alimentare, unităţi de comercializare, unităţi de alimentaţie publică, cantine şcolare şi sociale, laboratoare de cofetărie, patiserie, alte unităţi specifice, de procesare şi comercializare produse de origine animală şi non animală, precum și producători individuali, înregistraţi care valorifică producţia primară de lapte, miere şi ouă, peşte, produse vegetale şi alte unităţi cu profil zootehnic şi prestatoare de servicii în domeniu.

Pentru realizarea acestor obiective, medicii veterinari membri ai Colegiului Medicilor Veterinari din România își propun permanent să își organizeze mai bine activitatea prin structurile de conducere, reprezentate de Consiliul Național și Consiliul județean, organisme alese democratic în cadrul Congresului Național, respectiv adunarea generală la nivel de filială județeană.

În acest context, în cursul lunii septembrie, anul curent, la nivelul filialelor judeţene ale Colegiului Medicilor Veterinari sunt organizate adunările generale de analiză a activităţii mandatului 2019-2022 şi alegerea noilor structuri de conducere, pentru următorii trei ani, și delegarea participanților la Congresul Național care se va desfășura în cursul lunii octombrie 2022.

Cu acest prilej sunt prezentate și dezbătute teme cu referire la modul în care conducerea județeană a Colegiului Medicilor Veterinari s-a preocupat pentru:

• implementarea bunelor practici din domeniul managementului strategic şi de gestiune a unităţiilor sanitare veterinare, a resurselor umane şi financiare prin monitorizare, motivare, formare şi evaluare;
• organizarea și susținerea activității medicilor veterinari pentru asigurarea unei palete largi de servicii de specialitate, conforme legislaţiei din domeniu, menite să răspundă eficient și profesional la solicitările celor mai apropiați parteneri, crescătorii de animale și agenții economici din zona procesării și distribuției alimentelor și a furajelor;
• creşterea responsabilităţii membrilor C.M.V. faţă de drepturile şi obligaţiile ce le revin conform legislaţiei de organizare şi exercitare a profesiei de medic veterinar, perfecţionarea şi dotarea cu logistica necesară, care să permită o mai bună rezolvarea a atribuţiilor specifice sau alte sarcini în care sunt implicaţi;
• implementarea unei abordări eficiente în privinţa comunicării directe, sau în mass-media locală şi centrală, prin transmiterea şi punerea la dispoziţia medicilor veterinari a informaţiilor de interes general şi profesional, a actelor normative componente a legislaţiei specifice, a programelor şi strategiilor propuse de autoritatea veterinară;
• coordonarea şi monitorizarea privind implicarea medicilor veterinar pentru supravegherea, prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile la animale şi de la animale la om prin efectuarea acţiunilor de supraveghere, operaţiuni de vaccinare preventivă, operaţiuni de tratamente antiparazitare şi examene de laborator;
• monitorizarea circulaţiei animalelor, a produselor şi subproduselor de origine animală, notificarea şi certificarea internă şi internaţională, în condiţiile legii.
• monitorizarea şi controlul respectării legislaţiei privind utilizarea medicamentele, în special a antibioticelor şi a produselor antiparazitare, a furajelor medicamentate, precum şi a circulaţiei acestora.
• sprijinirea constantă a autorităţilor publice locale în vederea îmbunătăţirii stării de sănătate a populaţiei şi a animalelor, în promovarea produselor tradiţionale şi susținere în implementarea proiectelor de dezvoltare locală.
• implementarea programului de pregătire și perfecționare profesională continuă prin instruiri, specializări, simpozioane şi conferinţe, organizate la nivel naţional şi local;
• colaborarea cu operatorii economici, cu asociaţiile profesionale prin participarea la analize şi dezbateri organizate, prin informarea acestora despre modificările legislative prin întâlniri directe, sprijin prin acordarea de consultanţă de specialitate şi prin distribuirea de materiale şi pliante documentare informative, din domeniul de activitate şi din problematica de interes public;
• comunicarea şi colaborarea cu instituţiile administraţiei centrale, judeţene, cu alte autorităţi locale şi alte organizaţii civice, având drept scop integrarea activităţii sanitare veterinare în ansamblul dezvoltării economice şi sociale pe plan local şi naţional.

În exercitarea profesiei de medic veterinar, pe lângă obiectivele menţionate se regăsesc şi alte obligaţii şi responsabilităţii stipulate în actele normative sau care sunt identificate în activitatea curentă, responsabilităţi pe care medicii veterinari, membri ai Colegiului Medicilor Veterinari, se angajează să le realizeze cu profesionalism şi exigenţă, având garanţia sprijinului autorităților centrale și locale, a operatorilor economici din domeniul creşterii animalelor şi alimentar, a asociaţiilor profesionale şi a altor autorităţi şi organisme competente, acțiuni care ne determină să fim uniţi, activi, încrezători în noi şi în forţele noastre.

Dr. Ioan Viorel Penţea – Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Dezvoltarea rațională a sectorului de creștere a animalelor și, implicit, a sectorului alimentar are loc prin implementarea unor acțiuni sanitare veterinare care vizează ridicarea nivelului de sănătate a animalelor crescute în scop economic sau de companie, care să garanteze sănătatea populației umane împotriva maladiilor și infecțiilor, direct sau indirect transmisibile între animale și de la animale la om.

Reglarea permanentă a stării de sănătate la populația animală și umană se asigură prin sistemul imunitar care este un mecanism complex de protejare a organismului față de viruși, bacterii, sau alți agenți patogeni.

Sistemul imunitar, care reprezintă capacitatea organismului de a se apăra de factorii nocivi și de a-i anihila, ajutând organismul să se refacă, are un dublu rol, respectiv de a distruge agenții patogeni, dar și de a depozita toate datele luptei cu aceștia, pentru a găsi forța să intervină în cazul în care același tip de agent patogen îl va reataca.

Sistemul imunitar la animale poate fi slăbit prin:

• nerespectarea normelor tehnologice de creștere și exploatare a speciilor și categoriilor de animale, respectiv condiții optime de biosecuritate, adăpostire, microclimat, zooigienă, furajare, adăpare, exploatare etc.;
• prin stres, cu referire la respectarea condițiilor de confort, de transport, odihnă, lipsa companiei animalelor din aceeași specie, cruzime sau tratament care pot să le provoace suferințe psihice;
• folosirea excesivă a medicamentelor, mai ales a antibioticelor, expunerea la poluanții și toxinele din mediu, pesticidele și aditivii din sortimentele de furaje administrate;
• neprezentarea animalelor la data stabilită de medicul veterinar pentru efectuarea acțiunilor sanitare veterinare specifice, de prevenire și combatere a bolilor.

Conform specialiștilor din domeniu, există două tipuri de imunitate:

• imunitatea înnăscută sau nespecifică, care reprezintă zestrea primită de la părinți, fiind prima linie de apărare a organismului și care nu poate fi influențată pe durata vieții;
• imunitatea dobândită sau specifică, care poate fi modelată prin vaccinare și prin condiții de viață corespunzătoare.

În perioada actuală, în lumea globalizată, bolile infecțioase sunt tot mai imprevizibile, fiind cauzate în special de unele tulpini noi de microorganisme, boli care pot afecta animalele crescute în scop comercial, animalele de companie, animalele din zona silvatică, dar și din zona lanțului alimentar cu influență economică semnificativă.

În cadrul strategiilor și al programelor stabilite pe diferite perioade, de serviciile sanitare veterinare centrale și județene, pentru asigurarea statusului de sănătate a animalelor domestice și sălbatice, a corelației dintre bolile animalelor și transmiterea acestora la om, precum și pentru asigurarea sănătății publice, se urmărește menținerea unui sistem eficient de control al bolilor prin care se au în vedere frecvența, aria de răspândire și evoluția lor în rândul populațiilor de animale și umane, implicarea în calitatea hranei animalelor și a oamenilor, consecințele posibile pe plan social și economic.

În context, o modalitate vitală de a preveni, de a produce o barieră sau de a opri evoluția unei boli o constituie vaccinarea profilactică sau de necesitate a animalelor, activitate care reprezintă un act medical, în responsabilitatea medicului veterinar, argumentat de faptul că acesta, este prezent în diferite sisteme și unități de specialitate:

• monitorizează și examinează starea de sănătate a animalelor, elaborează un program de sănătate specific, stabilește și avizează când, pentru ce boală și ce categorie de animale se vaccinează, precum și calitatea și eficiența vaccinului propus a fi administrat;
• prescrie și eliberează documente de examinare, diagnosticare, planuri de sănătate, recomandări, prescripția medicamentelor și a vaccinurilor, exclusiv;
• medicii veterinari sunt instruiți referitor la aspectele tehnice de vaccinare, de depozitare, păstrare corectă (respectarea lanțului de frig), modul de administrare, întocmirea și păstrarea evidenței pentru imunizarea optimă a animalelor;
• monitorizează și înregistrează reacțiile post-vaccinale, eficacitatea sau lipsa eficacității vaccinului;
• certifică oficial și garantează starea de sănătate a animalului și faptul că este liber de anumite boli notificabile;
• este împuternicit de stat (statul prin lege, fiind responsabil pentru controlul bolilor) ca răspunzător prin competență și experiență profesională pentru promovarea și implementarea programelor naționale de prevenire și combatere a bolilor;
• stabilește necesarul de produse biologice, în baza optimizării numărului de doze, necesare pentru efectuarea vaccinărilor obligatorii și de necesitate, pentru eficiența utilizării acestora, dar și pentru folosirea corespunzătoare a fondului de finanțare destinat achiziționări de vaccinuri.

Vaccinoprofilaxia se poate realiza:

• în cadru organizat, prin campanii de vaccinare înscrise în programele obligatorii de imunizare din fiecare țară;
• în situația declanșării unor focare infecto-contagioase, ale căror boli beneficiază de un vaccin corespunzător;
• opțional, pentru profilaxia bolilor pentru care există vaccin specific, dar care nu este inclus în programele obligatorii de imunizare.

Planificarea și efectuarea operațiunilor de vaccinare a animalelor este stabilită prin programul național de supraveghere, prevenire și combatere a bolilor la animale, a celor transmisibile la om, siguranța alimentelor, protecția animalelor și a mediului, aprobat prin Hotărâre de Guvern.

Statul sprijină activitatea de apărare a sănătății animalelor prin asigurarea cadrului instituțional și juridic, a resurselor financiare şi a bazei tehnico-materiale necesare pentru desfășurarea în condiții optime a activităților din domeniul sanitar-veterinar, precum şi prin acordarea crescătorilor de animale de sprijin financiar în cadrul programelor de dezvoltare rurală sau prin diferite forme de subvenții.

Corpul medical veterinar din România este conștient de rolul și responsabilitatea sa profesională având ca țintă asigurarea sănătății și bunăstării animalelor, cu prioritate în prevenirea și gestionarea bolilor la animale, inclusiv a celor transmisibile de la animale la om și, de asemenea, în asigurarea siguranței alimentare a concetățenilor.              

Dr. Ioan Viorel Penţea – secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Profesiunea de medic veterinar este o profesie liberală şi independentă, care este organizată şi funcționează în baza principiului autonomiei, în cadrul forului profesional reprezentat de Colegiul Medicilor Veterinari.

Medicii veterinari îşi propun permanent să îşi organizeze mai bine activitatea, să răspundă eficient şi profesional la solicitările celor mai apropiaţi parteneri al lor, crescătorii de animale şi operatorii din domeniul producerii, procesării şi valorificării produselor alimentare.

La această dată, în evidenţa Colegiul Medicilor Veterinari, Filiala judeţului Sibiu se regăsesc 203 medici veterinari în activitate, din care un număr de 38 profesează în sectorul de stat, 43 sunt titulari de cabinete medicale veterinare individuale sau în cadrul unor societăți comerciale de profil și care au concesionat cu DSVSA Sibiu, prestarea unor acțiuni cuprinse în Programul strategic al acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a animalelor, a acţiunilor de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor, 43 de medici sunt proprietari de unităţi medicale veterinare private (cabinete de asistență și farmacii) şi 79 sunt angajaţi în unităţi medicale, unităţi economice sau în învăţământ.

În Registrul Unităţiilor Medicale Veterinare al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu sunt înregistrate 48 de cabinete medicale veterinare care acoperă activitatea a 54 de circumscripţii sanitare veterinare concesionate, 34 de cabinete medicale de asistenţă, 10 cabinete medicale de consultanţă şi 19 unităţi farmaceutice private, care au titulari medici veterinari cu liberă practică.

Anual, personalul sanitar veterinar în activitate gestionează din punct de vedere sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor efectivele de animale crescute în scop economic (bovine, cabaline, ovine, caprine, porcine, păsări), animale de companie, precum şi alte specii (animale de blană, iepuri, familii de albine, peşti, animale existente în zona silvatică etc.).

Sunt supravegheate pe traseul lanţului de siguranţă alimentară obiectivele, autorizate sau înregistrate la DSVSA Sibiu, obiective care cuprind unităţii de procesare materii prime de origine animală, depozite alimentare, unităţi de comercializare, unităţi de alimentaţie publică, cantine şcolare şi sociale, laboratoare de cofetărie, patiserie, alte unităţi specifice, de procesare şi comercializare produse de origine animală.

De asemenea, sunt supravegheaţi producători individuali, înregistraţi, care valorifică producţia primară de lapte, miere şi ouă, peşte, precum şi alte unităţi cu profil zootehnic şi prestatoare de servicii în domeniu.

Prioritatea serviciilor sanitare veterinare de stat şi private constă în promovarea politicilor naţionale în domeniul sanitar-veterinar, ca strategii pentru apărarea sănătaţii animalelor, sănătatea publică, protecţia şi bunăstarea animalelor, protecţia mediului, siguranţa alimentelor şi monitorizarea crescătorilor de animale şi a operatorilor din industria alimentară şi, nu în ultimul rând, a consumatorilor de aceste bunuri.

În acest context, Conducerea Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu are ca obiectiv prioritar creşterea calităţii actului medical veterinar prin care se asigură o gamă largă de servicii de specialitate, conforme legislaţiei europene transpusă în legislația națională, în beneficiul celor care investesc în creşterea animalelor sau în domeniul procesării, depozitării şi valorificării produselor de origine animală, prin:

• Reprezentarea cu cinste şi onoare a profesiei în faţa organelor guvernamentale, a forurilor profesionale şi ştiinţifice, a persoanelor fizice şi juridice şi a instituţiilor publice de la nivel judeţean şi naţional.
• Implementarea şi menţinerea unei structuri organizatorice, conform OUG nr. 42/2014 şi Legea 160/1998, cu modificările şi complectările ulterioare, ca principalul instrument în realizarea obiectivelor prestabilite.
• Disponibilitate privind ducerea la îndeplinire a ordinelor, hotărârilor, deciziilor, reglementărilor şi instrucţiunilor emise de Autoritatea Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și de Biroul Executiv al Consiliului Naţional al Medicilor Veterinari.
• Implementarea bunelor practici prin preluarea unor noi metode şi proceduri din domeniul managementului strategic şi de gestionare a resurselor umane şi financiare.
• Implementarea unei abordări eficiente în privinţa însuşirii și comunicării către cei interesați a informaţiilor de interes general, a actelor normative componente din legislaţia specifică, a programelor şi strategiilor propuse de autoritatea veterinară şi de conducerea centrală a CMV.
• Îmbunătăţirea procedurilor de evaluare şi control în domeniul sanitar-veterinar prin promovarea unui sistem de informare, educare şi consultanţă de specialitate a operatorilor economici, care să genereze creşterea calităţii activităţiilor şi a serviciilor.
• Spijin eficient în realizarea operaţiunilor de supraveghere, prevenirea şi combatere a bolilor transmisibile la animale şi de la animale la om, prin acţiuni de supraveghere clinică a bolilor, vaccinări imunoprofilactice, tratamente profilactice şi curative antiparazitare şi examene de laborator, conform programelor şi a graficelor stabilite.
• Implicarea efectivă pentru implementarea actelor normative privind activitatea de identificare şi înregistrare a animalelor, pentru o mai bună gestionare a bazei de date şi a sistemului de acordare a subvenţiilor.
• Preocupare permanentă pentru respectarea clauzelor stipulate în contractele de concesiune, în contractele cu proprietarii exploataţiilor comerciale cu animale şi păsări şi alte relaţii contractuale, încheiate de medicii veterinari cu liberă practică, clauze care se referă, în principal, la sprijinul ce trebuie acordat de angajator pentru realizarea acţiunilor contractate,
• Monitorizarea circulaţiei animalelor, a produselor şi subproduselor de origine animală, notificarea şi certificarea internă şi internaţională, în condiţiile legii.
• Monitorizarea şi controlul respectării legislaţiei privind utilizarea medicamentelor, în special a antibioticelor şi produselor antiparazitare, a furajelor medicamentate, precum şi a circulaţiei acestora.
• Susţinerea programului de perfecţionare permanentă în domeniul sanitar-veterinar, prin participarea medicilor veterinari la pregătiri profesionale de profil, instruiri la nivel central şi local, la conferinţe şi simpozioane etc.
• Sprijinirea constantă a autorităţilor publice locale în vederea îmbunătăţirii stării de sănătate a populaţiei şi a animalelor, în promovarea produselor tradiţionale şi sprijin în implementarea proiectelor de dezvoltare locală.
• Comunicarea şi colaborarea cu instituţiile administraţiei centrale, judeţene, cu alte autorităţi locale, cu asociaţii profesionale şi alte organizaţii civice, având drept scop integrarea activităţii sanitare veterinare în ansamblul dezvoltării economice şi sociale pe plan local şi naţional.
• Atunci când își desfășoară activitatea, în situația evoluării unei pandemii, medicii veterinari au responsabilitatea de a-și proteja sănătatea, a celor cu care lucrează și a agenților economici cărora le acordă servicii de specialitate. În context, medicii veterinari trebuie să se asigure că sunt implementate niveluri adecvate de biosecuritate, că personalul este protejat cu echipamentul necesar și că proprietarii de animale sunt informați despre măsurile de precauție în vigoare. Este responsabilitatea fiecărui individ să se asigure că sunt respectate comportamente adecvate în cadrul acestor activități, pentru a evita extinderea suplimentară a COVID-19.

În exercitarea profesiei de medic veterinar, pe lângă obiectivele menţionate se regăsesc şi alte obligaţii şi responsabilităţi stipulate în acte normative sau care sunt identificate în activitatea curentă, activități pe care medicii veterinari, membri ai Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu, se angajează să le realizeze cu profesionalism şi exigenţă, având garanţia spijinului conducerii centrale a Colegiului Medicilor Veterinari a conducerii ANSVSA şi DSVSA judeţeană, a operatorilor economici din domeniul creşterii animalelor şi alimentar, a autorităţiile locale, a asociaţiilor profesionale şi a altor autorităţi şi organisme competente.

Pentru ca profesia noastră să-şi realizeze menirea, se impune să fim uniţi, activi, încrezători în noi şi în forţele noastre.

Dr. Ioan Viorel PENŢEA – secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

În contextul pandemiei COVID-19, rolul și responsabilitatea medicinei veterinare în apărarea sănătății publice sunt esențiale pentru a asigura continuitatea în domeniul siguranței alimentare, prevenirea bolilor și gestionarea situațiilor de urgență.

Odată cu creșterea numărului de infecții cu noul coronavirus în majoritatea țărilor și în special în țara noastră, Colegiul Medicilor Veterinari Filiala Sibiu recomandă medicilor veterinari care administrează unități medicale veterinare, precum și proprietarilor de animale să respecte următoarele:

• La cabinet se afișează numărul maxim de persoane care pot intra în sala de așteptare – de regulă maximum 2 cazuri. Pentru fiecare animal de companie se acceptă o singură persoană.
• În această fază a epidemiei medicii veterinari pot solicita deținătorilor animalelor să precizeze dacă au fost contacți, izolați, suspecți sau pozitivi pentru COVID-19.
• Medicul veterinar verifică după fiecare caz în sala de așteptare şi se asigură că proprietarii animalelor respectă disciplina în sala și în curtea cabinetului, distanța fizică fiind de minimum 1,5 m între fiecare persoană.
• La intrarea în sala de consultații proprietarii îşi dezinfectează mâinile timp de minimum 10 secunde. Cabinetele asigură în sala de așteptare flacoanele cu dezinfectant.
• Medicul veterinar poartă mască facială de tip chirurgical care să acopere gura şi nasul, ochelari de protecție, precum şi halat care se schimbă în fiecare zi, după program.
• În timpul discuției cu proprietarul animalelor de companie, medicul păstrează o distanță de minimum 1,5 metri în permanență şi limitează cât de mult posibil staționarea clientului în cabinet, respectiv în sala de consultații.
• În timpul discuției cu proprietarii fermelor sau exploatațiilor agricole, cu tehnicienii sau alte persoane medicul păstrează o distanță de minimum 3 metri în permanență şi limitează cât de mult posibil orice conversație.
• Proprietarii animalelor de companie nu au acces în sala de chirurgie şi nici în alte săli speciale ale cabinetului.
• Proprietarii animalelor de rentă, precum şi orice alte persoane nu au acces în autovehiculele medicului şi nici în alte săli ale cabinetului.
• După stabilirea diagnosticului la animalul consultat, medicul veterinar rămâne pe cât posibil singur sau cu ajutorul său, timp în care proprietarii sunt invitați să rămână la distanță. Principiul este acela de limitare permanentă a contactului dintre medic şi restul persoanelor care se află în incinta respectivă.
• În cazul în care medicul observă că proprietarul tușește sau strănută se întrerupe brusc comunicarea, se eliberează sala de consultații şi pentru câteva minute se trece la realizarea unei dezinfecții, ce cuprinde neapărat şi activarea lămpii cu ultraviolete.
• După fiecare caz, medicul își asigură dezinfecția spațiilor de lucru și a grupului social.
• La încheierea programului sau la schimbarea turelor se realizează exercițiul unei dezinfecții totale, urmărindu-se câțiva pași esențiali: se intră cu aspiratorul, se evacuează sacii pentru deșeuri, se aplică dezinfecții pe suprafețele utilizate, se dezinfectează pardoselile, se aerisesc încăperile și apoi se închide cabinetul sau intră tura următoare, după caz.
• În perioada pandemiei, precum și în etapa stării de alertă, medicii veterinari vor putea asigura cazuistica ce se prezintă, cu respectarea condițiilor minime de protecție.

Atunci când își desfășoară activitatea, în situația apariției unei pandemii, medicii veterinari au responsabilitatea de a-și proteja sănătatea, dar și a celor cu care lucrează și a agenților economici cărora le acordă servicii de specialitate. În context, medicii veterinari trebuie să se asigure că sunt implementate niveluri adecvate de biosecuritate, că personalul este protejat cu echipamentul necesar și că proprietarii de animale sunt informați despre măsurile de precauție în vigoare.

Este responsabilitatea fiecărui individ să se asigure că sunt respectate comportamente adecvate în cadrul acestor activități pentru a evita extinderea suplimentară a COVID-19.

Dr. Ioan Viorel PENŢEA,
Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Măsurile restrictive, obligatorii pentru limitarea efectelor cauzate de pandemia COVID-19, aflată în plină evoluție, generează un efect negativ asupra întregii economii, dar mai ales asupra sănătății și securității alimentare a populației globului.

Corpul medical veterinar din România este conștient de rolul și responsabilitatea sa profesională având ca țintă asigurarea sănătății și bunăstării animalelor, cu prioritate în prevenirea și gestionarea bolilor la animale, inclusiv a celor transmisibile de la animale la om și de asemenea în asigurarea siguranței alimentare a concetățenilor.

Medicii veterinari au intervenit și intervin zilnic, punându-și în pericol sănătatea, în monitorizarea, supravegherea, prevenirea și combaterea bolilor transmisibile la animale și de la animale la oameni (zoonoze)

În această perioadă este mai evident ca oricând rolul esențial al medicilor veterinari de liberă practică care, prin activitatea, zilnică asigură indemnitatea teritoriului țării noastre de anumite boli cu morbiditate și mortalitate mare în efectivele de animale, cu pagube economice însemnate. În același timp, activitatea medicilor veterinari este esențială în asigurarea siguranței alimentare a populației, fiind veriga de bază a lanțului alimentar. Nu se poate vorbi de siguranță alimentară în lipsa activității medicilor veterinari întrucât ei sunt cei care certifică că produsele consumate de populație nu provin de la animale bolnave și sunt cei care supraveghează calitatea şi salubritatea produselor alimentare destinate consumului uman.

Medicii veterinari membri ai Colegiulu Medicilor Veterinari din România, organizați în baza Legii nr. 160/1998, cu modificările și completările ulterioare, care profesează în sectorul de stat, medicii veterinari cu liberă practică titulari la unități medicale veterinare private de asistență (cabinete, spitale, clinici, farmacii), precum și un număr însemnat care sunt angajați în unități economice sau în învățământ și cercetare, în baza responsabilităţiilor ce le revin şi pentru a asigura un sprijin concret şi eficient, oferă crescătorilor de animale și operatorilor din domeniul alimentar o serie de servicii de specialitate la solicitarea acestora sau acțiuni obligatorii prevăzute în Programul strategic național de supraveghere, prevenire şi combatere a bolilor la animale, a celor transmisibile la om, protecţia animalelor şi a mediului, siguranţa alimentelor destinate consumului uman, stabilit la nivel național și local, cu referire la:

• acordarea de sprijin în gestionarea efectivelor de animale şi pentru modernizarea creşterii acestora în exploataţii comerciale (ferme) care să asigure cerinţele actuale de tehnologie, biosecuritate, protecţie şi bunăstare;
• evaluarea și înregistrarea exploataţiilor nonprofesionale şi comerciale, identificarea şi înregistrarea în baza națională de date a animalelor existente, asigurând facilităţi pentru obţinerea de suvenţii sau alte ajutoare guvernamentale;
• asigurarea asistenței de specialitate pentru prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile la animale şi de la animale la om prin efectuarea acţiunilor de supraveghere, operaţiuni de vaccinare preventivă, tratamente antiparazitare, tratamente curente, prelevarea și afluirea de probe pentru examene de laborator;
• sprijin acordat proprietarilor de animale pentru implementarea dispoziţiilor stabilite de autorităţiile veterinare privind izolarea şi eliminarea din efectiv a animalelor diagnosticate cu boli transmisibile;
• monitorizarea respectării legislaţiei privind gestionarea câinilor, a pisicilor și a altor animale de companie, animale care constituie un real pericol prin transmiterea unor boli grave la alte animale şi oameni;
• implementarea măsurilor de reducere a riscului de contaminare a omului care este posibil prin:
• contactul direct cu animalele bolnave sau purtătoare de germeni;
• manipularea inadecvată a produselor sau subproduselor provenite de la animale bolnave (carcasele, sângele, pieile, cadavrele, lâna etc.);
• contactul cu obiecte contaminate de animalele bolnave;
• alimentele provenite de la animale bolnave;
• consumul alimentelor de origine animală, neexaminate de medicul veterinar, sau incorect preparate termic;
• nerespectarea normelor generale de igienă şi profilactice.
• monitorizarea circulaţiei animalelor, a produselor, a subproduselor de origine animală, a medicamentelor (prioritar antibiotice și antiparazitare) şi a produselor biologice;
• întocmirea documentelor specifice pentru despăgubirea proprietarilor de animale în vederea lichidării rapide a unor focare de boli transmisibile la animale;
• garantarea calităţii şi salubrităţii produselor alimentare destinate consumului uman, prin efectuarea, în laboratoarele de diagnostic acreditate, de examene şi analize privind încărcătura microbiană, a parametrilor fizici chimici, prezenţa rezidiilor, din materii prime, şi din produsele finite, prin tehnici avansate de analiză, executate de specialişti bine pregătiţi profesional şi cu experienţă în domeniu;
• dezvoltarea permanentă a colaborării cu operatorii economici, cu asociaţiile profesionale, acordând consultanţă de specialitate, prin analize şi dezbateri organizate, prin participarea la acţiunile stabilite în programele comune pentru prevenirea şi combaterea unor situaţii speciale, care îi pot afecta economic, social, sau direct, activități derulate în concordanță cu măsurile de prevenire și limitare a efectelor cauzate de pandemia cu COVID 19.

Atunci când își desfășoară activitatea, în situația evaluării unei pandemii, medicii veterinari au responsabilitatea de a-și proteja sănătatea, de a protejaa sănătatea celor cu care lucrează și sănătatea agențiilor economici cărora le acordă servicii de specialitate.

În context, medicii veterinari trebuie să se asigure că sunt implementate niveluri adecvate de biosecuritate, că personalul este protejat cu echipamentul necesar și că agenții economici sunt informați despre măsurile de precauție în vigoare.

Este responsabilitatea fiecărui individ să se asigure că sunt respectate comportamente adecvate în cadrul acestor activități, pentru a evita extinderea suplimentară a infecției cu COVID-19.

Medicii veterinari, în colaborare cu autorităţile locale, cu crescătorii de animale, cu operatorii din domeniul alimentar, au acționat și vor acționa și în viitor cu competență, profesionalism și fermitate pentru a impune respectarea legii, intervenind prin mijloace profilactice sau de combatere, în toate cazurile de apariție a unor boli transmisibile, pentru apărarea sănătății animalelor, prevenirea transmiterii de boli de la animale la om, contribuind astfel la apărarea sănătății publice, protejarea mediului. precum și în alte priorități economice și sociale.

Dr. Ioan Viorel PENŢEA – secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Măsurile restrictive, obligatorii pentru limitarea efectelor cauzate de pandemia COVID-19, aflată în plină evoluție, generează implementarea unor măsuri specifice în domeniul social și economic, dar mai ales asupra sănătății și a securității alimentare a populației.

Corpul medical veterinar din România este conștient de rolul și responsabilitatea sa profesională având ca țintă asigurarea sănătății și bunăstării animalelor, cu prioritate în prevenirea și gestionarea bolilor la animale, inclusiv a celor transmisibile de la animale la om și, de asemenea, în asigurarea siguranței alimentare a concetățenilor.

În această perioadă, este mai evident ca oricând rolul esențial al medicilor veterinari de liberă practică care prin activitatea zilnică asigură indemnitatea teritoriului țării noastre de anumite boli cu morbiditate și mortalitate mare în efectivele de animale, cu pagube economice însemnate. În același timp, activitatea medicilor veterinari este esențială în asigurarea siguranței alimentare a populației, fiind veriga de bază a lanțului alimentar. Nu se poate vorbi de siguranța alimentară în lipsa activității medicilor veterinari întrucât ei sunt cei care certifică faptul că produsele consumate de populație nu provin de la animale bolnave și, totodată, supraveghează calitatea și salubritatea produselor alimentare destinate consumului uman.

Medicii veterinari sunt cei care au intervenit și intervin, punându-și în pericol sănătatea în monitorizarea, supravegherea, prevenirea și combaterea bolilor transmisibile la animale și de la animale la oameni (zoonoze).

Medicii veterinari membri ai Colegiul Medicilor Veterinari din România, organizați în baza Legii 160/1998 cu modificările și completările ulterioare, care profesează în sectorul de stat, medicii veterinari cu liberă practică titulari la unități medicale veterinare private de asistență (cabinete, spitale, clinici, farmacii), precum și un număr însemnat care sunt angajați în unități economice sau în învățământ și cercetare, în baza responsabilităților ce le revin şi pentru a asigura un sprijin concret și eficient, oferă crescătorilor de animale și operatorilor din domeniul alimentar o serie de servicii de specialitate la solicitarea acestora sau efectuează acțiuni obligatorii prevăzute în Programul strategic național de supraveghere, prevenire și combatere a bolilor la animale, a celor transmisibile la om, protecția animalelor și a mediului, siguranța alimentelor destinate consumului uman, stabilit la nivel național și local, cu referire la:

• acordarea de sprijin în gestionarea efectivelor de animale și pentru modernizarea creșterii acestora în exploatații comerciale (ferme) care să asigure cerințele actuale de tehnologie, biosecuritate, protecție și bunăstare;
• evaluarea și înregistrarea exploatațiilor nonprofesionale și comerciale, identificarea și înregistrarea în baza națională de date a animalelor existente, asigurând facilități pentru obținerea de subvenții sau alte ajutoare guvernamentale;
• asigurarea asistenței de specialitate pentru prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile la animale și de la animale la om prin efectuarea acțiunilor de supraveghere, operațiuni de vaccinare preventivă, tratamente antiparazitare, tratamente curente, prelevarea și afluirea de probe pentru examene de laborator;
• sprijin acordat proprietarilor de animale pentru implementarea dispozițiilor stabilite de autoritățile veterinare privind izolarea și eliminarea din efectiv a animalelor diagnosticate cu boli transmisibile;
• monitorizarea respectării legislației privind gestionarea câinilor, a pisicilor și a altor animale de companie, animale care constituie un real pericol prin transmiterea unor boli grave la alte animale și la oameni,
• monitorizarea circulației animalelor, a produselor, a subproduselor de origine animală, a medicamentelor (prioritar antibiotice și antiparazitare) și a produselor biologice.

Supravegherea implementării măsurilor de reducere a riscului de contaminare a omului care este posibilă prin:

• contactul direct cu animalele bolnave sau purtătoare de germeni;
• manipularea inadecvată a produselor sau subproduselor provenite de la animale bolnave (carcasele, sângele, pieile, cadavrele, lâna etc.);
• consumul alimentelor de origine animală, neexaminate de medicul veterinar sau incorect preparate termic;
• nerespectarea normelor generale de igienă și profilactice;
• garantarea calității și salubrității produselor alimentare destinate consumului uman, prin efectuarea, în laboratoarele de diagnostic acreditate, de examene şi analize privind încărcătura microbiană a parametrilor fizici chimici, prezența reziduurilor din materii prime și din produsele finite, prin tehnici avansate de analiză, executate de specialiști bine pregătiți profesional și cu experiență în domeniu;
• întocmirea documentelor specifice pentru despăgubirea proprietarilor de animale în vederea lichidării rapide a unor focare de boli transmisibile la animale;
• dezvoltarea permanentă a colaborării cu operatorii economici, cu asociațiile profesionale, acordând consultanță de specialitate, prin analize și dezbateri organizate, prin participarea la acțiunile stabilite în programele comune pentru prevenirea și combaterea unor situații speciale, care îi pot afecta economic, social, sau direct.

Atunci când își desfășoară activitatea, în situația evoluției unei pandemii, medicii veterinari au responsabilitatea de a-și proteja sănătatea, precum și sănătatea angajaților, a agenților economici cărora le acordă servicii de specialitate.

În context, medicii veterinari trebuie să se asigure că sunt implementate măsurile adecvate de biosecuritate în exploatațiile cu animale, că personalul este protejat cu echipamentul necesar și că proprietarii de animale sunt informați despre măsurile de precauție și de protecție în vigoare, cu mențiunea că este și responsabilitatea fiecărui individ să se asigure că sunt respectate comportamente adecvate în cadrul acestor activități, pentru a evita extinderea suplimentară a infectării cu COVID-19.

Medicii veterinari, în colaborare cu autoritățile locale, cu crescătorii de animale, cu operatorii din domeniul alimentar, au acționat și vor acționa și în viitor cu competență, profesionalism și fermitate pentru a impune respectarea legii, intervenind prin mijloace profilactice sau de combatere, în toate cazurile de apariție a unor boli transmisibile, pentru apărarea sănătății animalelor, să prevină transmiterea de boli de la animale la om, contribuind astfel la apărarea sănătății publice, în protejarea mediului. precum și în alte priorități economice și sociale.

Dr. Ioan Viorel PENŢEA - secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Vetro Solutions, companie românească specializată în distribuția de medicamente și servicii dedicate medicinei veterinare, estimează că va încheia anul 2020 cu o cifră de afaceri de 14 milioane euro, în creștere cu 28,4% față de anul anterior și cu un profit net cu 45% mai mare decât în 2019. Compania țintește dublarea veniturilor în următorii zece ani și are ca obiectiv să devină prima opțiune în preferințele medicilor veterinari, ca urmare a investițiilor pe care le va finaliza și a consolidării strategiei de business.

Fondată în 2012 de medicul veterinar Dumitru Fodor, Vetro Solutions a reușit să-și dubleze veniturile în ultimii patru ani și să devină jucător de top pe piața produselor și serviciilor veterinare datorită extinderii la nivel național și a parteneriatelor strategice cu giganți globali în domeniu precum Ceva, Richter Pharma, MSD, Lintbells sau Intermag. În 2019, Vetro a raportat o cifră de afaceri de aproape 11 milioane de  euro, în creștere cu 85% peste nivelul din 2016. Compania va deveni, în 2021, al patrulea producător de medicamente generice pentru uz veterinar din România, în urma unei investiții de 4,5 milioane euro, realizată cu fonduri proprii și finanțare europeană.

„Am lansat Vetro pentru că iubesc animalele, știu cât de mult ne ajută conexiunea cu ele și cât de important este să fim responsabili, să avem grijă de ele așa cum avem grijă de noi. Doar o minte liberă și o inimă călăuzită de iubire dau omului libertatea de a ocroti cu bucurie animalele, mediul și întreaga planetă. Vetro a devenit în ultimii ani un vector de schimbare pe piața veterinară națională și, alături de echipa mea, vrem să devenim prima opțiune pentru medicii veterinari și, pe termen lung, lideri pe piața locală. Strategia noastră de business include ca prioritate construirea unei comunități de medici veterinari care au acces la cele mai noi informații și soluții inovative în domeniul nostru“, a declarat Dumitru Fodor, fondatorul companiei Vetro Solutions.

Jumătate din produse ajung în București și Iași

Compania comercializează peste 3.500 de produse destinate proprietarilor de animale de companie și de rentă și oferă servicii și consultanță medicilor veterinari, deservind peste 1.900 de clienți unici. Vetro Solutions este organizată în două divizii – Vet și Ferme și are o echipă formată din 60 de specialiști. O parte semnificativă a echipei Vetro Solutions este formată din medici veterinari care, datorită expertizei profesionale atestate, oferă transparent și onest cele mai potrivite opțiuni pentru sănătatea animalelor și eficientizarea muncii medicilor veterinari.

În ultimii doi ani, compania – cu amprentă națională în distribuție – și-a stabilit sediul cetral în Iași, a dezvoltat echipa, a trecut la o nouă structură de organizare și a demarat un amplu proces de construcție de brand și repoziționare care au contribuit la consolidarea poziției de jucător la nivel național. În urma procesului de construcție de brand, compania și-a validat valorile care o reprezintă: Libertate, Inovație, Responsabilitate, Onestitate, Dezvoltare Continuă, Organizare, Empatie.

„În primii șapte ani, Vetro și-a găsit locul în piață. De anul trecut, am început să facem pașii necesari pentru a avea o creștere sustenabilă, trecând la un management pe bază de obiective. Am consolidat echipele existente, am creat altele noi, iar proiectul de construcție de brand, de poziționare în piață, definire a valorilor și a noii identități vizuale, realizat cu sprijinul echipei Brandocracy, ne vor ajuta să trecem la următoarea etapă de dezvoltare. Planurile pe termen mediu includ intrarea pe piața producătorilor de medicamente generice destinate animalelor de companie și rentă, dar și lansarea unei platforme care va conecta Vetro cu cabinetele veterinare și cu posesorii de animale de companie, un marketplace inovativ pentru care investiția este de aproximativ 3 milioane de euro“, a explicat Coca Cașcaval, directorul general al companiei.

Aproape trei sferturi din veniturile companiei sunt generate de produsele și serviciile destinate proprietarilor de animale de companie, restul de 30% reprezentând produse destinate proprietarilor de ferme de animale. Aproape jumătate din consumul de produse veterinare distribuite de Vetro se realizează în zona București-Ilfov, iar al doilea oraș, ca și consum, după București, este municipiul Iași.

Piață de 21 miliarde euro în UE, în 2019

Piața animalelor de companie a crescut foarte mult în ultimii ani, atât la nivel global cât și național. Un  studiu dat publicității la mijlocul anului de Federația europeană a alimentelor pentru animale de companie arată că, în 2019, în Uniunea Europeană industria produselor destinate animalelor de companie număra un milion de angajați, iar volumul vânzărilor atinsese 21 de miliarde de euro. În 85 de milioane de locuințe din UE exista cel puțin un animal de companie, iar jumătate dintre deținătorii de animale de companie aveau fie un câine, fie o pisică.

„Studiile demonstrează că speranța de viață a oamenilor și calitatea vieții cresc semnificativ la persoanele care au un animal de companie, iar în contrapartidă, având grijă de animalele din viața noastră, noi oamenii avem grijă de sănătatea noastră. Vetro este o companie care acționează în direcția educării pieței prin intermediul specialiștilor, iar acesta este, în opinia noastră, unul dintre diferențiatorii noștri în piață”, a adăugat directorul general al companiei.

(I.B)

Drepturile bănești cuvenite medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți în condițiile legii, în conformitate cu prevederile Legii 236/2019 și a OUG 117/2020, pentru acțiunile sanitare veterinare realizate în luna septembrie, au intrat în conturile Direcţiilor Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) judeţene încă din data de 10 noiembrie, se arată într-un comunicat transmis de ANSVSA.

Prima solicitare, în acest sens, către Ministerul de Finanțe pentru deschiderea de credite în sumă de 24.527.403 de lei, a fost înaintată de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) în data de 6 noiembrie.

Pentru această sumă, care a intrat în conturile a 39 de DSVSA județene, s-a solicitat Trezoreriei decontarea de urgență. Două DSVSA judeţene nu au primit bani – Sibiu (pentru că nu s-a întocmit complet documentaţia, conform cerințelor), Bihor (nu a solicitat decontarea), iar DSVSA a Municipiului Bucureşti nu are încheiate contracte de concesiune cu medici veterinari de liberă practică împuterniciți.

În comunicat se mai arată că aceste precizări sunt necesare în condiţiile în care, luni, 9 noiembrie, medicii veterinari de liberă practică din mai multe judeţe au întrerupt activitatea, acuzând ANSVSA că nu respectă contractele încheiate şi nu a efectuat plăţile pentru acţiunile contractate, în conformitate cu prevederile Legii 236/2019 și a OUG 117/2020.

Întârzierea plăţilor a fost cauzată de un blocaj instituțional generat de Direcţia Economică și de Secretarului General al ANSVSA, situație care a fost soluționată prin implicarea președintelui instituției.

În acest sens, a fost sesizată Comisia de Disciplină pentru neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu pentru mai mulți funcționari publici din cadrul Direcției Economice. Această situație, fără precedent la nivelul autorităţii, nu a făcut decât să blocheze, mai mult de două luni, aplicarea prevederilor legale privind plata medicilor veterinari de liberă practică, în condițiile legii.

Dr. Robert Chioveanu, prin toate demersurile întreprinse, în calitate de președinte al ANSVSA, a insistat ca medicii veterinari de liberă practică împuterniciți să primească suma de 10.000 de lei din bugetul Autorității, pentru fiecare contract și să se aplice prevederile legale.

La această dată, s-a solicitat tuturor DSVSA județene să transmită documentația necesară pentru a se face deschiderea de credite reprezentând contravalorea deconturilor privind acțiunile realizate în luna octombrie, de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciți.

În următoarea perioadă, se analizează documentația primită de la DSVSA județene, astfel încât să se realizeze plățile pentru luna octombrie, în condițiile legii, fără întârziere.

Totodată, s-a solicitat un control urgent din partea Ministerului Finanțelor Publice pentru clarificarea aspectelor care au cauzat blocarea plăților, precum și prevederile legale încălcate care au condus la imposibilitatea de punere în aplicare a prevederilor OUG 117/2020.

Președintele ANSVSA consideră că medicii veterinari de liberă practică trebuie să-și primească drepturile, așa cum prevede legea și că alături de medicii veterinari oficiali își vor face datoria, cu profesionalism, pentru apărarea sănătății animalelor și a sănătății oamenilor.

Măsurile restrictive, obligatorii pentru limitarea efectelor cauzate de pandemia COVID-19, aflată în plină evoluție, generează un efect negativ asupra întregii economii, dar mai ales asupra sănătății și securității alimentare a populației globului.

Corpul medical veterinar din România este conștient de rolul și responsabilitatea sa profesională având ca țintă asigurarea sănătății și bunăstării animalelor, cu prioritate în prevenirea și gestionarea bolilor la animale, inclusiv a celor transmisibile de la animale la om și de asemenea în asigurarea siguranței alimentare a concetățenilor.

În această perioadă, este mai evident ca oricând rolul esențial al medicilor veterinari de liberă practică care prin activitatea zilnică asigură indemnitatea teritoriului țării noastre de anumite boli cu morbiditate și mortalitate mare în efectivele de animale, cu pagube economice însemnate. În același timp activitatea medicilor veterinari este esențială în asigurarea siguranței alimentare a populației, fiind veriga de bază a lanțului alimentar. Nu se poate vorbi de siguranță alimentară în lipsa activității medicilor veterinari întrucât ei sunt cei care trebuie să certifice că produsele consumate de populație nu provin de la animale bolnave și să supravegheze calitatea şi salubritatea produselor alimentare destinate consumului uman.

Medicii veterinari sunt cei care au intervenit și intervin, punându-și în pericol sănătatea în monitorizarea, supravegherea, prevenirea și combaterea bolilor transmisibile la animale și de la animale la oameni (zoonoze)

De reținut că zoonozele sunt boli produse de numeroși agenți patogeni ai animalelor, ce se pot transmite de la animale la om, dar și invers, fiind clasificate, în funcție de agentul patogen care le produce, în următoarele categorii:

• zoonoze virale - (gripa, rabia, variola) ;
• zoonoze bacteriene - (antrax, tuberculoză, salmoneloze, stafilococi, clostridii, infecții colibacilare, bruceloză, campilobacterioză, rujetul, leptospiroza, pasteureloza, morva);
• zoonoze produse de prioni - (encefalopatiile spongiforme transmisibile);
• zoonoze produse de ricketsii şi clamidii - (febra butonoasă, febra Q);
• zoonoze micotice - (dermatofitoze); 
• zoonoze parazitare - (giardioza, ascaridioza, teniaza, trichineloza, cisticercoza, hidatidoza, toxoplasma, toxocaroza, fascioloza, sarcocistoza, cenurozele).

Medicii veterinari membrii ai Colegiul Medicilor Veterinari din România, organizați în baza Legii 160 / 1998 cu modificările și completările ulterioare, care profesează în sectorul de stat, medicii veterinari cu liberă practică titulari la unități medicale veterinare private de asistență (cabinete, spitale, clinici, farmacii) precum și  un număr însemnat care sunt angajați în unități economice sau în învățământ și  cercetare, în baza responsabilităților ce le revin și pentru a asigura un sprijin concret și eficient, oferă crescătorilor de animale și operatorilor din domeniul alimentar, o serie de servicii de specialitate la solicitarea acestora, sau acțiuni obligatorii prevăzute în Programul strategic național  de supraveghere, prevenire și combatere a bolilor la animale, a celor transmisibile la om, protecția animalelor și a mediului, siguranța alimentelor destinate consumului uman, stabilit la nivel național și local, cu referire la :

• acordarea de sprijin în gestionarea efectivelor de animale și pentru modernizarea creșterii acestora în exploatații comerciale (ferme) care să asigure cerințele actuale de tehnologie, biosecuritate, protecție și bunăstare;
• evaluarea și înregistrarea exploatațiilor nonprofesionale și comerciale, identificarea și înregistrarea în baza națională de date a animalelor existente, asigurând facilități pentru obținerea de subvenții sau alte ajutoare guvernamentale;
• asigurarea asistenței de specialitate pentru prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile la animale şi de la animale la om prin efectuarea acțiunilor de supraveghere, operațiuni de vaccinare preventivă, tratamente antiparazitare, tratamente curente, prelevarea și afluirea de probe pentru examene de laborator;
• sprijin acordat proprietarilor de animale pentru implementarea dispozițiilor stabilite de autoritățile veterinare privind izolarea şi eliminarea din efectiv a animalelor diagnosticate cu boli transmisibile;
• monitorizarea respectării legislației privind gestionarea câinilor, a pisicilor și a altor animale de companie, animale care constituie un real pericol prin transmiterea unor boli grave la alte animale și la oameni,
• implementarea măsurilor de reducere a riscului de contaminare a omului care este posibil prin:
• contactul direct cu animalele bolnave sau purtătoare de germeni,
• manipularea inadecvată a produselor sau subproduselor provenite de la animale bolnave (carcasele, sângele, pieile, cadavrele, lâna, etc);
• contactul cu obiecte contaminate de animalele bolnave;
• alimentele provenite de la animale bolnave;
• consumul alimentelor de origine animală, neexaminate de medicul veterinar, sau incorect preparate termic;
• nerespectarea normelor generale de igienă și profilactice;
• monitorizarea circulației animalelor, a produselor, a subproduselor de origine animală, a medicamentelor (prioritar antibiotice și antiparazitare) și a produselor biologice;
• Întocmirea documentelor specifice pentru despăgubirea proprietarilor de animale în vederea lichidării rapide a unor focare de boli transmisibile la animale;
• garantarea calității și salubrității produselor alimentare destinate consumului uman, prin efectuarea, în laboratoarele de diagnostic acreditate, de examene și analize privind încărcătura microbiană, a parametrilor fizici chimici, prezența reziduurilor din materii prime și din produsele finite, prin tehnici avansate de analiză, executate de specialiști bine pregătiți profesional și cu experiență în domeniu;
• dezvoltarea permanentă a colaborării cu operatorii economici, cu asociațiile profesionale, acordând consultanță de specialitate, prin analize și dezbateri organizate, prin participarea la acțiunile stabilite în programele comune pentru prevenirea și combaterea unor situații speciale, care îi pot afecta economic, social, sau direct.

Atunci când își desfășoară activitatea, în situația evoluării unei pandemii, medicii veterinari au responsabilitatea de a-și proteja sănătatea, a sănătății celor cu care lucrează și sănătatea agențiilor economici cărora le acordă servicii de specialitate. În context, medicii veterinari trebuie să se asigure că sunt implementate niveluri adecvate de biosecuritate, că personalul este protejat cu echipamentul necesar și că proprietarii de animale sunt informați despre măsurile de precauție în vigoare.       Este responsabilitatea fiecărui individ să se asigure că sunt respectate comportamente adecvate în cadrul acestor activități, pentru a evita extinderea suplimentară a COVID-19.              

Medicii veterinari în colaborare cu autoritățile locale, cu crescătorii de animale, cu operatorii din domeniul alimentar, au acționat și vor acționa și în viitor cu competență, profesionalism și fermitate pentru a impune respectarea legii, intervenind prin mijloace profilactice sau de combatere, în toate cazurile de apariție a unor boli transmisibile, pentru apărarea sănătății animalelor, să prevină transmiterea de boli de la animale la om, contribuind astfel la apărarea sănătății publice, în protejarea mediului. precum și în alte priorități economice și sociale.        

Dr. Penţea Ioan Viorel -  Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Guvernul a aprobat miercuri, 22.07.2020, cadrul legal primar referitor la condițiile în care poate fi acordată suma lunară de 10.000 lei, exclusiv TVA, stabilită de Legea nr. 236/2019, pentru beneficiarii contractelor încheiate în vederea realizării activităților sanitare-veterinare publice.

Această soluție legislativă este rezultatul consultărilor avute de premierul Ludovic Orban și conducerea ANSVSA cu reprezentanții Colegiului Medicilor Veterinari, forurilor asociative și patronatului medicilor veterinari.

Urgența promovării Ordonanței de Urgență a Guvernului a fost impusă de necesitatea asigurării cadrului legal primar specific pentru contractarea activităților sanitare-veterinare publice, în contextul în care este imperativă protejarea sănătății animalelor și siguranța alimentelor. Menționam faptul că, de la începutul anului 2020 până în prezent, s-a înregistrat un număr semnificativ de circumscripții sanitare-veterinare vacante, ceea ce implică consecințe deosebit de grave pentru garantarea statusului de sănătate al animalelor și, implicit, sănătății publice.

Se impune asigurarea asistenței medicale veterinare care, în lipsă, duce la pierderi economice, iar absența supravegherii epidemiologice a animalelor determină pierderea statusului de sănătate al animalelor recunoscut pentru România.

De asemenea, modificările și completările legislative adoptate astăzi de Guvern constituie un instrument util în contextul prevenirii și combaterii unor epizootii majore (pesta porcină africană, gripa aviară ,etc).

Având în vedere faptul că reglementările introduse prin Legea nr. 236/2019 nu puteau fi implementate în totalitate, a fost necesară modificarea și completarea cadrului legislativ primar, reprezentat de Ordonanța Guvernului nr. 42/2004, cu privire la tipul de contract care urmează a fi încheiat între DSVSA județene, respectiv a municipiului București, și medicii veterinari de liberă practică pentru realizarea activităților sanitare-veterinare publice și care trebuie să respecte legislația europeană, transpusă în legislația națională.

Prin modificările adoptate la OG 42/2004, se preconizează asigurarea la nivel național a cadrului unitar al activităților sanitare-veterinar de interes general și se stabilesc condițiile specifice pentru atribuirea, derularea și încetarea contractelor care au ca obiect aceste activități, precum și condiții specifice privind decontarea lor.

Prin urmare, modificarea prevederilor art. 15 din OG 42/2004 prin înlocuirea sintagmei „contract de concesiune pe o durata de 5  ani” cu sintagma „acord cadru de servicii pe 4 ani” permite punerea în concordanța cu Legea 98/2016 din domeniul achizițiilor publice.

De asemenea, s-a introdus, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, prevederea ca toți medicii veterinari de liberă practică, organizați în condițiile legii, să poată interveni, prin utilizarea de substanțe tranchilizante, în situații de urgență – atacuri ale urșilor, lupilor, altor animale – care pun în pericol viața și bunurile cetățenilor.

Pentru a fi pusă în aplicare noua prevedere legislativă va fi emis un ordin al președintelui ANSVSA privind procedura de atribuire a acordurilor cadru de servicii.

Pentru anul 2020, sumele de care vor beneficia medicii veterinari vor fi asigurate prin bugetul ANSVSA.

Sursa: ansvsa.ro

În fiecare an, la data de 15 Mai, se sărbătorește Ziua Națională a Medicului Veterinar, aniversare, care a devenit începând cu luna mai 1995, o manifestare profesională emoționantă, constituind un bun prilej de schimburi de opinii și de solidaritate profesională.

15 mai a fost stabilită ca Ziua Națională a Medicului Veterinar la Congresul Național de Medicină Veterinară din anul 1994, deoarece de această dată sunt legate o serie de evenimente foarte importante pentru medicina veterinară românească.

Pe 15 mai 1861, printr-un decret semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, a început să funcționeze Școala de Medicină Veterinară, în cadrul Scolii de Medicină şi Farmacii, înființată și condusă de Carol Davilla. Zece ani mai târziu, tot pe 15 mai, un colectiv de 14 medici veterinari au semnat o «Declarațiune», care a stat la baza înființării Societății de Medicină Veterinară. Aceasta a fost desființată în 1949, pentru ca pe 15 mai 1971 să se reînființeze, iar ulterior să fie denumită Asociația Medicilor Veterinari din România.

Profesiunea de medic veterinar este o profesie liberală și independentă, cu organizare autonomă reglementată. Este organizată și funcționează în baza principiului autonomiei, în cadrul forului profesional reprezentat de Colegiul Medicilor Veterinari,

Primul Colegiu al Medicilor Veterinari s-a înființat prin Decretul – Lege nr. 3594 din 30 septembrie 1939, semnat de Regele Carol al II-lea. Colegiul a fost condus de Dr. Gheorghe Ionescu – Brăila, primul său Decan, fiind organizat în 11 secțiuni corespunzătoare celor 10 Ținuturi administrative ale țării și Municipiul București. Activitatea s-a întrerupt în anul 1948, reluându-se în anul 1998, odată cu adoptarea Legii 160/1998 pentru organizarea și exercitarea profesiunii de medic veterinar, ca formă de organizare autonomă, non-guvernamentală, apolitică şi non-profit,

Colegiul Medicilor Veterinari, are în evidentă medici veterinari, care profesează în sectorul de stat, medici veterinari cu liberă practică organizați în unități medicale veterinare private de asistentă (cabinete, spitale, clinici) depozite si farmacii veterinare, precum si un număr însemnat de medici veterinari care sunt angajați în unități economice sau în învățământ, cercetare, etc.

O parte din această categorie profesională, cu liberă practică, au concesionat cu A.N.S.V.S.A. prin D.S.V.S.A. Județene, efectuarea unor acțiuni de prevenire și combatere a bolilor transmisibile la animale și de la animale la om cuprinse în programul strategic național, asigurând prin aceasta statusul de sănătate animalelor și crearea de locuri de muncă.

Anual personalul sanitar veterinar în activitate, gestionează din punct de vedere sanitar veterinar si pentru siguranța alimentelor efectivele de animale crescute în scop economic (bovine, cabaline, ovine, caprine, porcine, păsări) animale de companie, precum si alte specii (animale de blană, iepuri, familii de albine, pești, animale existente în zona silvatică, etc)

Sunt supravegheate pe traseul lanțului de siguranță alimentară, sute de mii de obiective care cuprind unității de procesare materii prime de origine animală si vegetală, depozite alimentare, unități de comercializare, unități de alimentație publică, cantine școlare si sociale, laboratoare de cofetărie, patiserie, alte unități specifice de procesare si comercializare a produselor de origine animală si non animală.

De asemenea sunt monitorizați și supravegheați producători individuali, înregistrați, care valorifică direct producția primară de lapte, miere si ouă, peste, produse vegetale, precum si alte unități cu profil zootehnic si prestatoare de servicii în domeniu.

Medicii veterinari își propun permanent să își organizeze mai bine activitatea, să sprijine si să răspundă eficient si profesional la solicitările celor mai apropiați parteneri, crescătorii de animale si operatorii din domeniul alimentar, segmente care contribuie prioritar la dezvoltarea si stabilitatea economică a localităților unde aceștia activează, pentru a impune respectarea legii, a normelor tehnice ale Comisiei Europene, să acționeze prin mijloace profilactice sau de combatere, în toate cazurile de apariție a unor boli transmisibile, pentru apărarea sănătății animalelor si să garante prin analize si examene de laborator salubritatea produselor de origine animală si non animală, destinate consumului uman, să prevină transmiterea de boli de la animale la om, contribuind astfel la apărarea sănătății publice precum si în derularea schimburilor comerciale intracomunitare si import-export, în protejarea mediului si alte priorități actuale.

Pentru ca profesia noastră să-și urmeze calea cea mai bună se impune ca organizarea și funcționarea profesiei de medic veterinar, care este bine definită prin acte normative legiferate de Parlamentul României, sa fie sprijinita concret si eficient material si financiar de către autoritățile statului, cu responsabilități în acest domeniu, în conformitate cu prevederile și termenele de implementare a actelor normative în vigoare.

Cu această ocazie medicii veterinari din județul Sibiu doresc să transmită populației, mesajul că sunt pregătiți să acționeze  corect prin mijloace profilactice sau de combatere, pentru implementarea legislației din domeniul creșterii animalelor și pentru siguranța lanțului alimentar, ca verigă importantă în dezvoltarea  economică și socială, că există toate premisele precum și dorința de colaborare cu factorii responsabili pentru realizarea programelor impuse de legislația din domeniu,

Se impune, acum mai mult ca niciodată, pentru ca profesia noastră să-si realizeze ținta finală, apărarea sănătății animalelor și a sănătății publice, să fim uniți, activi, încrezători în noi și în forțele noastre.

La mulți ani dragi colegi !  

Dr. Pentea Ioan Viorel — Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Zootehnia românească trece prin cea mai grea perioadă din întreaga sa existență. O epidemie fără precedent pe plaiurile noastre – pesta porcină africană – decimează efectiv populația de porci din ferme și gospodării. Se vorbește chiar de o interzicere în următorii ani a creșterii porcilor în gospodării, aceasta urmând să revină doar marilor ferme… Pe undeva se repetă scenariul din unele țări occidentale, unde porcul apare în gospodărie numai sub formă de friptură cumpărată de la supermarket…

Nimic nou pentru Europa…

Zeci de ani s-au luptat țări precum Spania, Portugalia, Italia sau Marea Britanie cu epidemia de febră porcină. De altfel, în majoritatea țărilor UE – mai puțin în Europa de Est – creșterea animalelor domestice în ogradă a rămas doar o amintire demult apusă. Tot cum, în aceleași țări, satele rustice (cele de care România e plină) se mai pot admira doar în poze. Din acest motiv politica UE nu prevede încurajări exprese ale micilor gospodării țărănești. Iar dacă se alocă fonduri, se alocă doar temporar. Nu pare ciudat că, la un moment dat, imediat după ce a izbucnit epidemia, oficiali europeni au declarat că nu vor fi date ajutoare financiare pentru cei care și-au eutanasiat suinele pe motiv de virus? În fapt, dispariția mediului rural, așa cum îl cunoaștem noi, a făcut ca politicile economice ale UE să se îndrepte doar spre finanțarea marilor ferme. De aici și polemica creată de-a lungul anilor pe tema „micilor agricultori“. Pentru „vechea Europă“ acești agricultori aproape că nu mai există, iar dacă există „se descurcă ei și singuri…“ Cu alte cuvinte, sintagma „valorile Uniunii Europene“, cu toate simbolurile ei „civilizatoare“, înseamnă și dezțărănirea populației, dacă ne putem exprima astfel.

Ce credeți că înseamnă sintagme precum modernizarea agriculturii? Nu, tot ce se întâmplă acum nu este un genocid, ci doar o aliniere involuntară la politicile UE, iar oficialilor europeni le convine de minune. Oricum, nu trebuie să ne supărăm. Până și Ceaușescu dorea transformarea „tuturor“ satelor românești în orașe. Iar dacă tot am îmbrățișat valorile UE, pe care ni le dorim cu ardoare „comune“, măcar să o facem până la capăt.

Cea mai gravă boală a animalelor de după al Doilea Război Mondial

La data redactării acestui material, focarele de pestă porcină africană erau active în 10 judeţe, fiind uciși aproape 300.000 de porci cu tot cu sacrificarea în masă a celor mai bine de 140.000 de animale de la cea mai mare fermă de porci din România, cea din Gropeni, Brăila. „România și Europa se confruntă cu cea mai gravă boală a animalelor de după al Doilea Război Mondial până în prezent. În Spania epi­demia durează de 30 de ani, iar în Portugalia boala s-a răspândit timp de 13 ani.

Pesta porcină africană e virală, sistematică, gravă și evoluția este mortalitate sută la sută. Știința nu este acoperită pe acest domeniu, nu sunt suficiente informații în literatura de specialitate. Boala nu se poate preveni, toate tentativele de vaccin eșuând. Boala nu se poate trata. Singura soluție e de a elimina porci“, a declarat directorul ANSVSA Geronimo Rădulescu. Astfel, conform datelor prezentate de către şeful ANSVSA, în cele 11 exploataţii comerciale de mare capacitate, precum şi în exploataţiile de tip A au fost ucişi 73.351 de porci.

„În zona de sud-est au fost afectaţi 25 de porci mistreţi. Detaliat, în Satu Mare au fost descoperite şase focare în gospodăriile populaţiei şi zece cazuri la mistreţ, cea mai mare densitate. În judeţul Bihor – 28 de focare în gospodăriile populaţiei şi un singur caz la mistreţ. În judeţul Sălaj nu avem focare în gospodăriile populaţiei şi avem doar patru cazuri la mistreţ. În sud-est, Tulcea este cel mai afectat judeţ, cu 544 de focare, din care 537 în gospodăriile populaţiei, un focar într-o exploataţie de tip A, cinci focare în exploataţii comerciale industriale şi un focar într-un abator aparţinând unei exploataţii comerciale. În Brăila au fost identificate 34 de focare în gospodăriile populaţiei şi şase în exploataţii comerciale. În Constanţa, 54 de focare în gospodăriile populaţiei şi niciunul la mistreţ, iar în Ialomiţa 94 de focare în gospodăriile populaţiei şi două cazuri la mistreţi. În judeţul Galaţi avem două focare în gospodăriile populaţiei, iar în judeţul Ilfov există patru focare – primul într-o anexă a unei stâne, apoi un focar într-o pădure din Ştefăneşti şi două focare în gospodăriile populaţiei. În judeţul Călăraşi avem nouă focare, toate în gospodăriile populaţiei“, a explicat șeful ANSVSA.

Despăgubirile…

Acesta a adăugat: „În ceea ce priveşte despăgubirile acordate celor afectaţi de pesta porcină africană, până la această dată au fost finalizate dosare de evaluare aferente despăgubirilor pentru un număr de 1.890 de exploataţii, cu o valoare totală de 6.789.410 lei. Dintre acestea, până în prezent au fost plătite 84 de dosare, cu o valoare totală de 222.060 de lei. De asemenea, se află în curs de finalizare evaluarea unui număr de 681 de dosare“.

Tot legat de despăgubiri, ministrul Agriculturii Petre Daea a declarat că s-a tergiversat despăgubirea fermierilor afectați de pestă porcină din cauza întârzierii rectificării bugetare. „S-a întârziat rectificarea bugetară și ANSVSA nu a putut acorda la timp banii. De aceea există o diferență mare între dosarele care au fost verificate și plata efectivă. Îi asigur pe toți producătorii, pe toți cei care sunt în această situație grea că nu avem o altă posibilitate. De asemenea, trebuie să înțeleagă că aceasta e procedura și, când se face rectificarea bugetară și primim bani, ANSVSA e pregătită să ofere aceste sume tuturor celor care au dreptul“, a declarat Petre Daea. Tot ministrul Agriculturii a declarat la un moment dat că „nu rămâne niciun cetăţean nedespăgubit“, iar despăgubirea „se dă de la bugetul statului, apoi se foloseşte mecanismul prevăzut de Regulamentul 652 al Comisiei Europene“. „Totalul despăgubirilor, în urma calculului efectuat astăzi, ar ajunge undeva la 43 de milioane de euro. Pe data de 16 iulie am spus în consiliul miniștrilor la Bruxelles care este situația din România. Am pornit toate demersurile pentru a primi o sumă substanțială din despăgubiri de la Parlamentul European. De asemenea, am solicitat la Direcția Generală de Specialitate pentru a accesa fonduri în condițiile în care piața este tulburată, motiv pentru care am făcut unele estimări și le-am trimis Comisiei Europene“, a mai precizat Daea.

Ce ar mai fi de spus?

Datele oficiale la business-ul cu produse din carne arată sumbru, în timp ce autoritățile nu țin cont de avertismentele fermierilor și continuă să ucidă porci. România a importat carne şi preparate din carne în valoare de 340,3 milioane de euro, în primele cinci luni din 2018, în creştere cu 14,2% faţă de perioada similară a anului trecut, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS) și preluate de Agerpres. În schimb, exporturile de carne şi preparate din carne au fost de aproape două ori mai mici decât importurile şi s-au cifrat la 171,9 milioane de euro, deşi au înregistrat o creştere cu 2,4% în primele cinci luni din acest an, comparativ cu perioada similară din 2017. Pe acest segment, România se află de ani buni pe deficit, inclusiv în 2018, acesta totalizând 168,4 milioane de euro numai în primele cinci luni din acest an. Iar situația va deveni mult mai gravă dacă măcelul porcilor va continua.

Pro Agro a transmis marți o scrisoare deschisă către Guvernul României în care se arată, printre altele, că „situaţia se prezintă catastrofal din punctul de vedere al gestionării evoluţiei bolii, iar măsurile întreprinse până acum de autorităţile române NU sunt eficiente în combaterea şi prevenirea PPA“. În plus, Pro Agro afirmă că o soluție adecvată este aceea invocată de Dimitrie Muscă în urmă cu o lună. „Raportul de audit al CE efectuat de DG (SANTE) 2017-6118, efectuat în perioada 25 ianuarie – 2 februarie a reliefat faptul că gestionarea populaţiei de porci mistreţi şi biosecuritatea din exploataţiile nonprofesionale nu sunt aplicate de către România, cu toate că există cadrul legal în acest sens. (…). Ne întrebăm oare cum este posibil ca, într-un răstimp atât de mare de 16 luni de la acest raport de audit, autorităţile competente – în speţă ANSVSA, nu au luat măsurile necesare pentru uciderea mistreţilor, precum şi inventarierea exactă a porcilor din cadrul gospodăriilor individuale“, se arată în scrisoarea deschisă.

Pe de altă parte, Colegiul Medicilor Veterinari din România (CMVR) precizează, într-un comunicat remis presei, că nu există în nicio ţară medici veterinari specialişti în pesta porcină africană şi niciun medic veterinar nu este specialist într-o anumită boală.

Bogdan Panțuru

Ziua Națională a Medicului Veterinar este sărbătorită, în țara noastră, în data de 15 mai, dată care a marcat de-a lungul timpului evenimente importante pentru această profesie, începând de la înființare.

Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a fost cel care, în data de 15 mai a anului 1861, a semnat decretul de înființare a Școlii de Medicină Veterinară în cadrul Școlii de Medicină și Farmacii, înființată și condusă de Carol Davila.

Tot în aceeași dată, zece ani mai târziu, un colectiv de 14 medici veterinari au semnat o „Declarațiune”, care a stat la baza înființării Societății de Medicină Veterinară. Această Societate a fost desființată în anul 1949, pentru ca în data 15 mai 1971 să se reînființeze sub denumirea de Asociația Medicilor Veterinari din România.

Data de 15 mai a fost stabilită ca Ziua Națională a Medicului Veterinar la Congresul Național de Medicină Veterinară din anul 1994 și a fost sărbătorită oficial, pentru prima oară, în anul 1995.

Pe parcursul anilor, școlile de medicină veterinară din țara noastră s-au dezvoltat și perfecționat permanent, oferind societății specialiști de înaltă ținută profesională, în acest domeniu atât de important.

Prin înființarea, în anul 2004, a Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), ca structură guvernamentală distinctă, cu personalitate juridică proprie, cu rol de reglementare, control și reprezentare în domeniul sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor, s-a consolidat și îmbunătățit rolul și prezența medicului veterinar în cadrul administrației publice și în cadrul societății românești.

Misiunea ANSVSA de a crea şi menţine un climat benefic dezvoltării constante a domeniului veterinar şi al siguranţei alimentelor din România a căpătat o nouă valenţă, aceea de actor important în deschiderea de noi oportunităţi pentru comerţul cu animale sau cu produse alimentare româneşti, atât pe piaţa comunitară, cât şi a ţărilor terţe.

ANSVSA, Institutele naționale veterinare, Direcțiile sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor au un rol cu atât mai important cu cât România, stat membru al Uniunii Europene, face parte dintr-o piață comună care aplică unele dintre cele mai exigente standarde din lume, în materie de sănătate și protecție a animalelor și siguranță alimentară.

Acum 90 de ani, România, împreună cu alte 27 de state a pus bazele Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (OIE). Astăzi, organizaţia, care numără 181 de ţări membre este un partener permanent al ANSVSA. Un partener care certifică eficienţa serviciilor veterinare din România şi contribuie implicit la dezvoltarea comerţului românesc cu animale vii şi produse de origine animală.

ANSVSA a cărei misiune este îndeplinită prin munca dedicată a angajaţilor săi: medici veterinari, medici umani, chimişti de industrie alimentară, biologi şi alti specialişti din diferite domenii au demonstrat că serviciile publice veterinare din ţara noastră sunt printre cele mai eficiente din Uniunea Europeană şi că operatorii din industria noastră alimentară sunt parteneri de încredere.