Imprimati articolul

Starea culturilor după urgiile naturii

Chiar dacă în ultima vreme precipitaţiile căzute sub formă de zăpadă au fost abundente, efectele deficitului de umiditate din sol existent în momentul semănării culturilor de toamnă şi care s-au resimţit până la începutul lunii februarie nu sunt în totalitate atenuate. Ba mai mult, acolo unde a nins viscolit culturile deja afectate de lipsa apei nu s-au putut bucura nici de stratul protector al zăpezii odată cu venirea gerului care în unele zone a depăşit noaptea chiar şi -25°C.

Prognozele rezervate exprimate de specialişti vizează în mod special cultura de rapiţă, dar şi cerealele păioase şi viţa-de-vie. În acest context, (pe fondul întoarcerii unor suprafeţe însemnate în primăvară), se estimează o creştere a suprafeţelor programate a fi cultivate cu porumb şi floarea-soarelui.

Pentru a contura o panoramă fidelă a stării culturilor în luna februarie am solicitat informaţii privind starea culturilor, a livezilor şi a viilor câtorva şefi de Direcţii Judeţene pentru Agricultură, precum şi unor fermieri.

Bihor (director executiv DAJ, ing. Nicolae Hodişan): grâu - 62.500 ha, rapiţă - 8.370 ha, orz - 5.000 ha, orzoaică - 4.250 ha. „La rapiţă sunt calamitate, din toamnă, aproximativ 3.500 ha din cauza deficitului extrem de apă din sol. Pentru restul suprafeţei, chiar dacă a nins şi în zona noastră (în vestul ţării precipitaţiile sub formă de ninsoare au survenit abia în 4 februarie), zăpada a venit deja prea târziu, astfel că a o altă suprafaţă, care nu a intrat în iarnă cu plantele bine dezvoltate, a fost afectată de temperaturile scăzute.

Probabil vom rămâne, la nivel de judeţ, cu ceva mai puţin de jumătate din suprafaţa iniţial cultivată. La grâu, răsărirea a fost bună, uniformă. Dar, pentru că s-a semănat târziu, neputându-se pregăti patul germinativ corespunzător şi în perioada optimă, grâul şi toate cerealele păioase în general au intrat în iarnă neînfrăţite şi cu talia la cel mult 3 cm. Vor fi pierderi de producţie cu siguranţă, dar nu ne putem pronunţa încă asupra eventualelor suprafeţe calamitate.“

Ialomiţa (director executiv DAJ, ing. Vasilica Pocotilă): rapiţă - 26.470 ha, grâu - 82.420 ha, orz - 5.200 ha.

„În primul rând, trebuie să spunem că, din cauza secetei, fermierii nu au mai semănat suprafeţele programate. Din toate motivele deja cunoscute - secetă, pregătirea greoaie a solului, culturi nerăsărite ori răsărite neuniform şi târziu, plante intrate în iarnă cu rozeta neformată - din suprafaţa cultivată cu rapiţă nu cred să rămânem cu 15%. Grâul, de asemenea, semănat şi el foarte târziu, a suportat câteva şocuri termice, la temperaturi de -17°C.

În 8-10 ianuarie a plouat chiar bine, dar prima zăpadă (24-25 ianuarie) nu s-a putut aşeza pe sol, a fost viscolită, deci grâul n-a fost cu nimic protejat de ger. Să vedem cât strat de omăt vom avea, dacă vom avea, şi abia după aceea ne putem face nişte calcule. Fermierii sunt foarte pesimişti - şi au motive reale – şi în privinţa grâului, aşa că mulţi îşi vor lua măsuri din timp pentru a repara cât de cât acest an agricol.

Problema este alta: se pare că producătorii şi distribuitorii nu sunt pregătiţi cu cantităţi suficiente de sămânţă de porumb şi floarea-soarelui, fiindcă nimeni n-a anticipat că vor fi calamitate atât de multe suprafeţe. O salvare ar fi dacă s-ar aproba soia modificată genetic, fiindcă s-ar putea recupera, prin rentabilitate şi producţie, o parte din pagubele deja provocate fermierilor.“

Dâmboviţa (director executiv DAJ, ing. Marin Eugen): rapiţă - 4.500 ha, grâu - 26.000 ha, orz şi orzoaică - 2.000 ha. „Anul agricol este în primul rând afectat fiindcă fermierii n-au putut respecta structura culturilor, cu influenţe directe asupra organizării asolamentelor. Mulţi n-au mai semănat grâu din cauza secetei fără precedent din toamnă.

Rapiţa, se ştie, este compromisă pe cel puţin 50% din suprafaţă. Relieful şi pădurile au salvat câteva loturi unde apa - aşa puţină cum a fost astă toamnă - a fost un pic mai bine reţinută în sol. La grâu evident că au apărut probleme pentru că s-a ieşit mult din epoca optimă de semănat. Şi nici pământul n-a putut fi lucrat extraordinar. Iarna a apucat culturile neînfrăţite şi cu plăntuţele fragile. Dar este bine că în judeţul nostru primul strat de zăpadă a fost considerabil, a acoperit bine câmpurile, aşa că, pentru moment, păioasele n-au suferit la gerul de minus 22 de grade.“

Arad: rapiţă - 9.500 ha, grâu şi secară - 71.850 ha. Potrivit evaluărilor specialiştilor de la Direcţia Agricolă, la rapiţă, din suprafaţa semănată, este posibil să mai rămână, în primăvară, cca 60% din totalul semănat. Din 9.500 ha au răsărit, în totalitate, culturile de pe 6.700 ha (70%), iar parţial - de pe 2.150 ha. Cca 600 ha au fost complet compromise. Dar fermierii vor lua decizia de a păstra sau nu cultura la sfârşitul lunii februarie sau început de martie, când vor putea analiza dacă rapiţa a trecut bine peste temperaturile scăzute sau dacă s-a mai putut recupera ceva din vegetaţie, sub pătura de zăpadă (50 cm), cât să garanteze o producţie egală măcar cu cheltuielile de înfiinţare şi întreţinere a culturii.

Ceea ce se ştie este că s-a semănat în condiţii de secetă severă, răsărirea a fost târzie, plantele intrând în iarnă slab dezvoltate. La cerealele păioase, pe 69% din suprafaţă grâul a răsărit în întregime, pe 16% parţial, iar pe 15% din teren sămânţa nu răsărise deloc. Ca şi la rapiţă, la grâu s-a depăşit mult epoca optimă de semănat pentru a prinde un pic de umezeală în sol, dar cultura a intrat în iarnă complet nepregătită, fapt care ar putea conduce la întoarcerea unor suprafeţe. Trebuie spus însă că în vestul ţării temperaturile nu au fost atât de scăzute ca în restul ţării.

Bacău: Ioan Chiriac, director executiv DAJ – „În judeţul Bacău, în toamna anului 2011, din ce a fost programat, s-a însămânţat 90% din suprafaţa la grâu şi 80% la rapiţă. Deficitul de apă este în continuare destul de mare, în jur de 100 de litri pe metrul pătrat, ceea ce înseamnă că avem nevoie de zăpezi consistente. Ne-am bucurat că a nins, dar pentru refacerea capacităţii de câmp ar trebui o zăpadă cam de doi metri în strat. Dar, după zăpadă mai aşteptăm şi ploi, astfel încât să ne găsească primăvara cu terenul la capacitatea de câmp, o premisă pentru recolte bune şi în anul 2012.

Gerul din ultima perioadă nu a afectat culturile, pentru că am avut un strat de 15-20 cm de zăpadă, în special pe culturile înfiinţate în toamnă. Zăpada care vine sperăm să completeze deficitul de apă, astfel încât culturile să nu aibă de suferit. Ştim că la minus 25 de grade Celsius sunt probleme cu rapiţa şi orzul. În judeţ, la rapiţă, aproximativ 50-60% din suprafaţă este viabilă. Diferenţa probabil că va trebui întoarsă în primăvară, deci vor creşte suprafeţele cu porumb şi floarea-soarelui în 2012.“

Vrancea: Costică Neaţă, director executiv DAJ – „Cred că ar trebui să spunem că am pornit cu stângul încă din toamnă, pentru că s-a pregătit terenul foarte greu. În aceste condiţii, ne-am confruntat cu o răsărire neuniformă, la grâu, la orz şi orzoaică de toamnă şi, mai ales, la rapiţă. Cred că la noi, în Vrancea, jumătate din suprafaţa cultivată cu rapiţă va fi întoarsă în această primăvară. În toamnă, deficitul de umiditate era de circa 100 de litri pe metrul pătrat la media multianuală. Dar, după ninsorile din ultimul timp cred că putem fi mai optimişti.

Chiar dacă nu vom mai avea producţiile pe care le-am vizat în toamnă, cei care au făcut tehnologie vor fi ajutaţi de aceste precipitaţii. Îi ridică la măcar 70% din ce au obţinut în 2011. Mai dificil, după gerurile începutului de februarie - dacă ele vor continua - va fi la viţa-de-vie. Chiar am adus mostre de coardă de viţă din câmp, pe care le-am pus la cald şi am văzut care este situaţia mugurilor de rod. Aici sigur vom avea probleme.“

Viorel Ilaş, SC Comis Solonţ, judeţul Bacău – „Zăpada căzută la început nu prea ne-a ajutat. Pe cultura de orz şi grâu este un strat de zăpadă de doar 7-8 centimetri, aşezat uniform, nu l-a spulberat vântul. Culturile acestea sper să reziste. La grâu am şi tarlale înfrăţite, dar şi în care grâul este doar încolţit, în curs de răsărire. Acolo, dacă se menţine stratul de zăpadă, nu vor fi probleme. Şi orzul are un strat de zăpadă. Problema se pune la rapiţă, cultură care a intrat cu plantele foarte mici în iarnă şi deja primele temperaturi negative, care au fost de la -6 la -8°C din decembrie, au afectat-o parţial.

Probabil voi întoarce majoritatea suprafeţelor de rapiţă. Din cauza secetei din toamnă, răsărirea a fost slabă. Dar decizia o voi lua în primăvară, când voi vedea câmpul. Terenurile mele sunt în zona de deal Moineşti - Solonţ. Recent au fost geruri mari, dar, la stratul de zăpadă care a căzut, grâul şi orzul nu sunt afectate. Cu o «pătură» de la cinci centimetri în sus, cultura rezistă şi la -25°C. Însă, am avut şi -26°C.“

Alexandru Ilaş, Întreprindere Individuală din Murgeni, judeţul Vaslui – „Lucrez teren în Lunca Prutului. Acolo grâul e răsărit în proporţie de 20-30%, pe bucăţi mici din parcelele mari. Restul era încolţit în pământ şi urma să răsară când ar fi fost temperatura optimă. Dar gerul a oprit procesul. Grâul nu era viguros, deci nu se ştie cât va rezista. Probe de monolit nu se pot lua acum. Zăpada a căzut în strat de circa cinci centimetri, dar a bătut vântul şi a spulberat-o. A nins când încă nu era îngheţat. Cred că temperaturile foarte scăzute de la începutul lui februarie au afectat mult culturile. Eu lucrez 200 ha de grâu, am avut şi 50 ha de rapiţă, iar alte suprafeţe sunt pentru culturi de primăvară. În total 400 de hectare.“

Steli Nechita, Întreprindere Individuală, Murgeni, judeţul Vaslui. „Lucrez 300 de hectare, din care 170 cu grâu. Deficitul de apă este de peste 60%. Pe 10 octombrie am avut ploaie doar 32 de litri pe metrul pătrat, apoi prin decembrie încă vreo 16 litri, ceva şi prin ianuarie, în rest, nimic. Din septembrie până acum s-au adunat în jur de 60 de litri, cu tot cu ninsorile din ultimul timp. Rezerva de apă din sol nu s-a refăcut. Pământul e foarte tare.

S-a spus că rezerva s-a refăcut, dar nu sunt decât «gogoşi» de la Ministerul Agriculturii. Cât despre cultura de rapiţă, aşa ceva nu există în judeţul Vaslui. Dar, nici în alte zone, de la Vaslui la Bucureşti, nu am văzut culturi mai mari de 100 de metri pătraţi.“

Florin Acatrinei, societatea comercială Pomaltoi, Letea Veche, judeţul Bacău – „La început de februarie am avut şi -25°C în zona noastră. Dar la această temperatură pomii nu au probleme. Doar caisul şi piersicul din gospodăriile populaţiei să fi avut de suferit, dar nu în plantaţii masive. Problemele sunt cu îngheţul tulpinei, pentru că în primăvară nu mai are loc trecerea sevei de la frunză la rădăcină şi atunci apar uscări parţiale în coroană.

La alte specii precum prunul, mărul, părul, limita de rezistenţă este undeva de la -30 la -32°C. Recomandarea este ca tulpinile să aibă o protecţie. În primăvară acestea trebuie verificate şi, dacă apar brunificări, se fac tăieri severe în coroana pomului pentru a forţa creşterea de noi lăstari. Pericol mare ar putea fi dacă ar ploua şi apa ar îngheţa pe ramuri pentru că atunci s-ar produce asfixieri. Deocamdată însă e bine că a nins şi poate vom mai avea parte de zăpadă care să acopere deficitul de apă în sol.“

Maria BOGDAN, Petru DONE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR. 4, 16-29 FEBRUARIE 2012

֩ Comentarii