Imprimati articolul

Sorgul, „cămila verde a deşertului“

În contextul actual, generat de preţurile materiilor prime furajere şi de provocările pieţei, sorgul revine în atenţia producătorilor de furaje ca o cereală alternativă, fezabilă din punct de vedere economic.

De ce sorg?

„Sorgul este o cultură adaptată la climatul secetos de la noi mult mai bine decât porumbul. De asemenea, procesatorii care îl utilizează în prepararea furajelor câştigă bani, sorgul fiind cu aproximativ 10% mai ieftin decât porumbul“ – a afirmat Florin Constantin, country manager Euralis Seminţe pentru România şi Bulgaria. 

Această plantă, denumită „cămila verde a deşertului“, este recomandată pentru cultivare în toate zonele afectate de secetă şi de arşiţă, precum şi în cele cu terenuri degradate, improprii culturii porumbului. Se cultivă în zonele mai umede ale Câmpiei de Vest, unde se obţin 7-8 t/ha. De asemenea, în Călăraşi, Ialomiţa sau Galaţi, iar acum urmează Dobrogea. Se pretează foarte bine la terenurile nisipoase, cum sunt şi cele din sudul Olteniei.  Potenţialul hibrizilor în sol neirigat, într-un an mediu, poate fi de 8-8,5 t/ha. Dar se consideră a fi foarte bună şi o producţie de 5-6 t/ha.  „Nivelul de energie din sorg este similar cu al porumbului, 90-100%, însă nivelul de proteină este mai mare decât al porumbului. Comparativ cu porumbul, are un conţinut mai redus de lizină, dar mai ridicat de triptofan şi isoleucină. Digestibilitatea, atât pentru porc, cât şi pentru pasăre, este asemănătoare cu a porumbului“ – susţine directorul de la Guyomarc’h România.

Poate înlocui porumbul în furajare

Principala utilizare a sorgului este în furajele pentru porci sau păsări, în diferite concentraţii şi amestecuri cu alte nutreţuri, unde poate înlocui porumbul parţial şi chiar total.
Poate cea mai puternică şi competentă companie prezentă în România, de tehnologii în domeniul preparării furajelor, este Guyomarc’h Nutrition et Santé Animales (NSA) România, membră a grupului (de cooperative) francez internaţional Invivo NSA.

Specialiştii pun un mare accent pe taninii din sorg, înlăturând falsele temeri legate de toxicitatea lor. Noii hibrizi conţin cel mult 0,3% tanini care sunt antioxidanţi, adică sunt recomandaţi pentru o nutriţie sănătoasă. Taninii prezenţi în sorg au un efect benefic, antioxidant, efect căutat în alimentaţia modernă, pentru că previn îmbătrânirea celulelor. Nu sunt toxici, dar încetinesc digestia. De aceea au fost recomandaţi în tratamentul diabetului de tip II. Taninii leagă proteina, făcând-o greu digestibilă în prima fază. Însă, la nivelul colonului, există bacterii care permit în final absorbţia proteinei.

Traian DOBRE
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 9, 1-15 MAI 2010

֩ Comentarii