Imprimati articolul

Salcia, o sursă regenerabilă ignorată

În condiţiile în care a început deja goana după surse regenerabile de energie, un întreprinzător vizionar din Miercurea-Ciuc, pe nume Benko Şandor, a avut ideea de a crea prima plantaţie de salcie energetică din România. Este o variantă nobilă a Răchitei, cunoscută şi sub denumirea de Salcie rapid crescătoare, înregistrată ca soi sub denumirea Salix Viminalis „Energo“.

Specialiştii susţin că ar fi specie de salcie, cum s-ar spune, modificată genetic, cultivată în vederea utilizării în scopuri energetice.

O plantaţie din această specie poate fi recoltată anual, având un volum de masă lemnoasă de 40-60 t/ha material uscat. Această recoltă asigură un venit considerabil cultivatorilor, de aproximativ 1.400 de euro/ha, chiar şi fără subvenţionarea anuală. Deocamdată, dezvoltarea culturilor a fost lentă, din cauza costurilor de înfiinţare a plantaţiei, care ajung la 2.000 de euro/ha.

Ignoranţă sau necunoaştere

Caracteristica cea mai importantă pentru care a câştigat teren în cultivarea ei în ultimii ani (Suedia, peste 50.000 ha sau Ungaria, peste 2.000 ha) este cea de creştere rapidă, atât în lungimea lujerilor, cât şi în volum. Ritmul de creştere ajunge la 3,5 centimetri pe zi. Este rezistentă la intemperii şi boli, iar o plantaţie trăieşte 25-30 de ani.
Pe lângă acest avantaj, mai există acela că UE subvenţionează jumătate din costurile de plantaţie ale salciei energetice. Însă, în România, nu se acordă deocamdată niciun sprijin financiar. Poate că, până la urmă, ne va veni mintea românului cea din urmă.

Particularităţi biologice şi tehnologice

Se poate cultiva (chiar este recomandat) pe terenuri în pantă, pe lângă apă, zone mlăştinoase permanente sau periodice. Are o capacitate de evapotranspiraţie de 15-20 de litri de apă pe zi. Acest avantaj îi conferă calitatea de plantă care poate să facă utilizabile mii de hectare de terenuri care sunt în paragină.

În plus, salcia energetică are capacitatea de a prelua anual 20-30 t/ha de nămol provenit din epurarea apelor reziduale. Fapt este că apele reziduale nu mai trebuie epurate biologic (operaţie costisitoare), fiind curăţate de salcie.

Pentru început, Benko Şandor a plantat puieţi de salcie aduşi din Suedia, pe o suprafaţă de 12 hectare, de la marginea municipiului. Aceasta reprezintă, de fapt, pepiniera de unde, anul acesta, s-au recoltat lăstarii cu care se vor înfiinţa alte plantaţii, mai întinse.
Menţionăm că, în Suedia, folosirea salciei energetice ca sursă alternativă de energie se face de 30 de ani şi există peste 50 de mii de hectare cultivate cu acest arbore.

Argumente economice

Odată recoltată, salcia energetică este tocată, transformată în butuci mici şi folosită ca sursă energetică atât în centrale termice, cât şi în sobe.
Benko Şandor spune că, dacă în România s-ar planta 20 de mii de hectare de salcie energetică, s-ar obţine o cantitate de un milion de tone de butuci, suficienţi pentru a rezolva problema încălzirii locuinţelor din Braşov şi Cluj-Napoca, la un loc. Puterea calorică pe care o dezvoltă prin ardere acest soi de salcie este foarte ridicată, de aproape 5.000 de kilocalorii pe kilogram.

Să facem un calcul elementar! Dacă în România s-ar realiza plantaţii pe 20.000 ha, s-ar obţine o cantitate de 1.000.000 de tone de biomasă, din care se poate obţine 1.000.000 de tone de granule, ceea ce înseamnă o sursă de energie termică de aproximativ 4.900.000 Gkal energie. Deosebit de important este că această sursă este regenerabilă şi ea asigură în mod cert încălzirea a 145.000 de apartamente convenţionale, anual.

Traian DOBRE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.1, 1-15 IANUARIE 2009

֩ Comentarii