Imprimati articolul

Să auzi şi să nu crezi! Grevă bahică

Aproape că nu e bărbat, ba uneori e valabil şi pentru femei, din mediul rural care să nu adăsteze, măcar la câteva seri o dată, la cârciumile din sat, în faţa câte unui ţoi cu licoare aurie. Cei mai mulţi nu se înfig la băuturi mai scumpe, ţuica şi romul, uneori vodca, fiind preferatele băutorilor. „Numai că, în ultima vreme, ni se ia şi bucuria asta. Cârciumarii, nu numai că pun apă în ţuică, dar au mai şi scumpit-o! Aşa se plâng, când cumpără „câte o juma' de tărie“, sătenii din Ciupelniţa, Cornu, Drăgăneşti sau Meri.

Creşterea preţului la spirtoase este, de altfel, o problemă extrem de serioasă pentru împătimiţii de alcool. Atât de serioasă, încât aceştia chiar ameninţă cu greva: „Chiar în halul ăsta vor patronii ăştia să ia pielea de pe noi? Da' cumpărăm cinstit, nu ne dă pe gratis nici zece picături. Toată lumea, când are nemulţumiri, zice că face grevă şi problema se rezolvă. Sau se cocoaţă pe câte o antenă. Aşa că ameninţăm şi noi cu această formă de protest. Să vedem ce face statul fără noi, că dacă nu cumpărăm noi băutură, cine cumpără? Dau faliment cu toţii, noi suntem baza.“ Sătenii ştiu una şi bună: ţuica e şi proastă, şi scumpă. Aşa că o grevă, în opţiunea lor, nu numai că e necesară, dar se şi impune.

(N.M.)
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.1, 1-15 IANUARIE 2010

֩ Comentarii