Imprimati articolul

Riscăm să pierdem germoplasma viticolă

• Interviu incendiar cu dr. ing. Adrian Şerdinescu, director general al Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie de la Valea Călugărească

- Fondurile alocate cercetării au fost diminuate cu 80%.
- Există riscul să pierdem colecţia naţională de germoplasmă viticolă.
- Un sprijin financiar direct se aşteaptă din partea Ministerului Agriculturii pentru reluarea cercetărilor privind selecţia clonală la viţa-de-vie.
- Alarmaţi de starea lor materială, cercetătorii se văd obligaţi să abdice.

– Ce mai reprezintă astăzi Institutul de Cercetare de la Valea Călugărească?

–  În anul 2009, ICDVV Valea Călugărească mai exploatează 177 ha vii pe rod, în mare parte cu soiuri de struguri pentru vinuri roşii de înaltă calitate. Cel mai important lucru este că Institutul dispune de o pepinieră viticolă proprie în care este produs material săditor viticol în conformitate cu normele impuse de Uniunea Europeană.

Deşi în ultimii doi ani Institutul a întreprins eforturi deosebite pentru modernizarea bazei de cercetare (câmpuri experimentale, staţia-pilot de microvinificaţie etc.) şi dotarea laboratoarelor cu aparatură performantă, investind peste 2.000.000 lei în această acţiune, în cursul acestui an principala problemă cu care ne confruntăm este legată de diminuarea drastică, cu peste 80%, a fondurilor alocate sectorului de cercetare pentru proiectele aflate în derulare în cadrul PNCDI II.

În aceste condiţii, activitatea de cercetare va fi practic blocată, riscându-se pierderea unui număr însemnat de cercetători valoroşi şi în special a tinerilor cercetători, care au fost atestaţi şi menţinuţi în cadrul institutului cu mari sacrificii. Riscăm, totodată, o degradare a loturilor şi poligoanelor experimentale, a colecţiei naţionale de germoplasmă viticolă, a plantaţiilor mamă „Bază“ şi „Certificat“ destinate producerii de material săditor viticol liber de viroze.

În patria vinurilor roşii

– Ştim că ICDVV are în aria sa de responsabilitate tehnică şi podgoria Dealu Mare…

– Aşa este. Această podgorie reprezintă una dintre cele mai mari podgorii din ţară, plantaţiile viticole amplasate pe pantele însorite ale dealurilor subcarpatice acoperind o suprafaţă de 14.500 ha. Este considerată, pe bună dreptate, ca „patria vinurilor roşii“, aici obţinându-se cele mai bune vinuri roşii din ţară, intens colorate şi corpolente, dar şi vinuri albe şi aromate de înaltă calitate, multe cu denumire de origine controlată, pline de atractivitate. 

După anul 1990 suprafeţele viticole s-au diminuat, unele plantaţii retrocedate către foştii proprietari au fost abandonate, o serie de centre de vinificaţie s-au închis sau au fost lichidate, iar marile combinate de vinificaţie aparţinând fostelor IAS-uri şi-au redus activitatea sau au fost vândute.

• Ce soiuri predomină astăzi Podgoria?
• În cadrul plantaţiilor nou înfiinţate, soiurile româneşti, îndeosebi soiul Fetească neagră, au început să ocupe o poziţie de vârf în gama sortimentală.

Semne bune

De câţiva ani însă asistăm la o revigorare a viticulturii în cadrul podgoriei Dealu Mare. Au fost înfiinţate numeroase societăţi comerciale cu capital privat care, accesând fonduri europene, au trecut la reconstrucţia viticulturii din cadrul podgoriei prin înfiinţarea de noi plantaţii viticole la standarde europene. Astfel, în perioada 2006-2009 au fost înfiinţate cca 1.025 ha (640 ha în judeţul Prahova şi 385 ha în judeţul Buzău). Au fost înfiinţate, de asemenea, numeroase crame moderne pentru procesarea strugurilor. Putem menţiona pe cele de la Domeniile Tohani SA, SC Domeniile Dealu Mare Urlaţi, SC Unicom Ceptura SRL, SC Serve Ceptura SRL, SC Fontana di Vini SRL.

– Domnule director general Adrian Şerdinescu, ce recomandări faceţi viticultorilor pentru luna iulie?
Dacă doriţi cu adevărat să faceţi viticultură performantă, atunci, în mod obligatoriu, trebuie să respectaţi următoarele recomandări agrotehnice:

În viile tinere:
- se efectuează al doilea copcit spre sfârşitul lunii; muşuroiul nu se mai reface;
- se continuă combaterea repetată a bolilor şi dăunătorilor. De obicei combaterea manei trebuie să constituie o prioritate de maximă răspundere;
- se continuă lucrările în verde pentru realizarea rapidă a formei de conducere la viţele conduse pe tulpini.

În viile pe rod:
- se aplică tratamentele împotriva bolilor criptogamice şi a dăunătorilor. Acestea se efectuează la fenofazele creşterea boabelor şi compactarea ciorchinilor, folosind diferite produse pentru combaterea manei, făinării şi putregaiului cenuşiu. Orientativ pot fi recomandate următoarele produse pentru:

• Mană: Triumf 10 SC - 2 l/ha, Folpan 80 WG - 2 kg/ha, Antracol 70 WP - 2 kg/ha, Funguran 80 WDG - 2 kg/ha etc.;
• Făinare: Systhane Forte – 0,1 kg/ha, Stroby DF – 0,2 kg/ha, Kumulus DF - 3 kg/ha, Thiovit 80 WG - 3 kg/ha etc.;
• Putregaiul-cenuşiu: Rovral 500 SC - 1 l/ha, Teldor 500 SC – 0,1 l/ha;
• Moliile-strugurilor: Calypso 480 SC – 0,1 l/ha.

- se asigură o aerisire cât mai bună a butucilor prin legarea (dirijarea) corespunzătoare a lăstarilor. În caz de umiditate excesivă poate fi efectuat un desfrunzit uşor în zona strugurilor.

În şcolile de viţe:
- se execută al doilea copcit (prin înlăturarea în ras a rădăcinilor emise din altoi, precum şi a lăstarilor portaltoiului);
- se continuă combaterea manei cu produse acuprice;
- se continuă afânarea solului pe intervale cu cultivatorul;
- pot fi aplicate fazial îngrăşăminte foliare complexe;
- udările cu norme de 300-500 mc apă/ha pot fi aplicate excepţional până la sfârşitul lunii iulie (în anii foarte secetoşi).

Doleanţe

– Ce sprijin aşteptaţi acum din partea Ministerului Agriculturii?

– În primul rând, în domeniul producerii materialului săditor viticol se impune ca în cadrul unui program sectorial finanţat de minister să se reia de urgenţă cercetările privind selecţia clonală la viţa-de-vie, cercetări care sunt de durată mai lungă, astfel încât România să poată dispune în viitor la toate soiurile valoroase autohtone sau străine de un număr adecvat de clone adaptate condiţiilor pedoclimatice din podgoriile României.

Ar mai fi necesar un sprijin susţinut şi pentru realizarea cât mai rapidă în cadrul unităţilor de cercetare vitivinicole a plantaţiilor mamă „Bază“ şi „Certificat“ din soiuri şi clone valoroase şi menţinerea fondului naţional de germoplasmă viticolă liberă de viroze (material iniţial) aflat la INCDBH Ştefăneşti.

Pagini realizate de Cristea BOCIOACĂ
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.14, 16-31 IULIE 2009

֩ Comentarii