Imprimati articolul

Rapiţa de primăvară, poate fi un eşec

În ultimii ani s-au făcut progrese importante în domeniul ameliorării plantelor, una dintre speciile căreia i s-a acordat o atenţie deosebită fiind rapiţa. Printre obiectivele amelioratorilor s-au numărat diminuarea conţinutului de acid erucic la ulei şi de glucozinaţi la şrot.

O premieră mondială în ameliorarea rapiţei pentru ulei a fost realizată de cercetătorii români – un merit deosebit revenindu-i profesorului univ. dr. ing. Petre Diaconu – care au reuşit în perioada 2002-2005, prin recombinări genetice, obţinerea unor soiuri precum Diana, Doina şi Perla declarate mai productive şi inegalabile calitativ faţă de multe dintre cele existente la acea vreme. Analizele efectuate în Franţa şi Germania recomandă soiurile româneşti ca fiind printre cele mai bune pentru extragerea uleiului alimentar (n.r.)

Prin extinderea suprafeţelor cultivate cu rapiţă în România se îndeplinesc prevederile marelui nostru savant Gheorghe Ionescu Şişeşti, care în anii '30 scria: „Rapiţa va deveni cea mai importantă plantă oleaginoasă din România“.

Suprafeţele cultivate în perioada 2001-2010 au oscilat între 17.000 ha şi 537.300 ha, iar producţia medie la hectar între 481 kg şi 1.984 kg. Suprafaţa medie cultivată în acest interval a fost de 210.800 ha, iar producţia medie de 1.339 kg/ha. Anii agricoli 2001-2002, 2002-2003 au fost nefavorabili acestei culturi pentru multe zone din ţară şi pe alocuri şi 2006-2007.

Un an total nefavorabil

O situaţie cu totul neobişnuită o prezintă anul pe care îl parcurgem (2011-2012), când s-a prognozat însămânţarea a 558 mii hectare, din care efectiv s-au realizat 302 mii ha, aşadar mai puţin de 50% din estimări, dar şi pentru aceste suprafeţe şansele de reuşită sunt minime.

Pentru cultura rapiţei de primăvară condiţii favorabile se întâlnesc numai în interiorul arcului carpatic şi în zona colinară din Moldova, în aceste zone fiind amplasate şi centrele pentru testarea soiurilor de primăvară, unde fermierii interesaţi pot obţine informaţii utile privitoare la comportarea soiurilor şi hibrizilor din zonele respective. Este vorba de împrejurimile oraşelor Braşov, Sibiu, Dej, Satu-Mare şi Târgu-Secuiesc.

Recomandarea de a nu se cultiva rapiţă de primăvară în sudul României în special în anul 2012 se bazează pe experienţele efectuate de autor la INCDA Fundulea, baza experimentală Moara Domnească a USAMV Bucureşti, şi la punctul de lucru Agropol al SC ITC SRL din Popeşti-Leordeni în perioada 1980-2008. Producţiile obţinute, respectând cerinţele de tehnică experimentală au oscilat între 460 şi 680 kg/ha, cu consecinţe economice dintre cele mai nefavorabile. Iată motivele pentru care nu se recomandă cultivarea rapiţei de primăvară mai ales în sudul şi sud-estul ţării, cu atât mai mult în condiţiile anilor secetoşi. Aşadar, cultivarea rapiţei de primăvară poate fi un eşec!

În funcţie de condiţiile din lunile martie-aprilie fermierii se pot orienta spre soiuri de orzoaică de primăvară pentru bere (Scarlett şi Streif), soiuri antinematodice de muştar alb (Alex şi Petrana) etc.

Prof. univ. dr. ing. Petre Diaconu
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.2, 16-31 IANUARIE 2012

֩ Comentarii