Imprimati articolul

Prima stână europeană din România

La cererea confraţilor noştri europeni, românii s-au străduit şi au reuşit să clădească în zona montană prima stână de oi agreată de cei care se ocupă la nivel continental de siguranţa noastră europeană.

În Tulgheş, o zonă mirifică a Harghitei, oameni de o mare probitate morală şi profesională au lăsat la o parte prejudecăţile legate de oieritul tradiţional, creând o aşa-zisă stână, de fapt o mică uzină de producere a preparatelor, din care se vor înfrupta fără teamă chiar şi puţinele case regale ale bătrânului continent.

Fără a ne lăuda, trebuie spus că stâna de Tulgheş pare a fi unicat în Europa. Dincolo de dimensiunea sa şi de rigorile sanitar-veterinare impuse aici, această unitate îndeplineşte toate condiţiile de atestare a unei unităţi agroalimentare de tip ecologic. Nicăieri în Europa oile nu găsesc un ecosistem mai curat şi mai îmbietor ca arealul pastoral din zonă.

Un asemenea sistem, atât de strict din punctul de vedere al siguranţei alimentare, nu se mai întâlneşte în Europa. Cel puţin asta este convingerea unuia dintre mentorii stânei din Tulgheş, primarul Toader Ungureanu. Implicarea domniei sale în acest proiect a fost decisivă. Realizând valoarea economică a stânei de Tulgheş, dl Ungureanu priveşte în jur şi trage concluzia că, în România, ciobănitul se îndreaptă cu paşi mari în sensul invers al progresului.

Produsul cel mai important al oilor, lâna, nu mai are nicio căutare pe piaţă, în timp ce carnea se vinde în mod ocazional şi păgubitor. Căutare au brânzeturile, respectiv telemeaua care, dacă va fi promovată şi valorificată cu chibzuinţă în Europa, am putea recupera toate pierderile. Asta nu pentru că ne-ar avantaja competiţia străină, ci pentru că România are posibilităţi reale de a produce cel mai sănătos produs, şi anume telemeaua de oi obţinută din hrana cea mai ecologică din Europa.

Există azi dovada că programul Heiffer a avut un succes extraordinar, unitatea de acţiune a celor 15 gospodari fiind substanţial schimbată în bine. Rasa de oi a fost înlocuită cu una mult mai performantă. În momentul de faţă, programul este deja în a doua etapă de plasare a darului către alţi locuitori ai comunei.

În 2008 s-au dat mai departe 60 de mieluţe şi 6 berbecuţi, iar anul acesta se vor mai plasa un număr de 50 mieluţe, 5 berbecuţi şi altor crescători. În anul 2010 se preconizează că vor fi dăruite sătenilor 40 de mieluţe şi 4 berbecuţi.

Un program menit să salveze oieritul

Stâna europeană este o realizare în care a fost implicată şi Federaţia Agricultorilor de Munte Vatra Dornei. Dar susţinerea logistică şi materială, într-o anumită măsură, a fost asigurată prin derularea programului Hieffer. Desfăşurarea lui a însemnat în fapt încredinţarea a 150 de oi şi 15 berbeci în grija a 15 gospodari.

Primii paşi

Încet, dar sigur, au fost făcuţi primii paşi spre construirea stânei europene.

În urma unei întâlniri între membrii Federaţiei Agricultorilor De Munte Vatra Dornei şi ai Cefidec Vatra Dornei, a luat naştere ideea înfiinţării unei stâne care să copieze modelul stânelor din Europa. Potrivit spuselor primarului Ungureanu, această idee a fost foarte bine primită.

Asociaţia Crescătorilor de Animale din Tulgheş şi Consiliul Local au devenit componente importante în concretizarea ei.

Locul ales pentru ridicarea investiţiei este păşunea „Şeştina Barasău“, aflată în proprietatea comunei Tulgheş. Locul este renumit datorită ciobanilor de aici, care au transmis din tată în fiu creşterea oilor.

Construcţia este simplă, dar modernă

Cu certitudine, printre întrebările pe care ni le punem când vine vorba de un proiect european sunt acelea despre condiţiile necesare pentru definirea lui.
După cum susţine şi dl Ungureanu, primordial este să ai banii, în cazul acesta fiind vorba de aproximativ 150 mii lei. Finanţarea pentru stâna de Tulgheş a fost făcută de Consiliul Local din prima tranşă din subvenţia pe anul 2007.

Următorii paşi sunt mai simpli, dar nu neapărat mai uşor de îndeplinit. Pentru ridicarea unei stâne este nevoie de un proiect, de autorizaţie de construcţie şi de meşteri pricepuţi. Despre stâna din comuna sa, dl Ungureanu ne spune că a fost mai dificil de construit întrucât în regiunile montane aprovizionarea cu materiale de construcţie este anevoioasă.
Se pare că eforturile au meritat, întrucât astăzi ne putem mândri cu o stână care se ridică la rang occidental.

Cioban la stână modernă

Însă munca într-o stână, fie ea chiar şi europeană, este la fel de istovitoare. Programul ciobanilor începe foarte devreme, ca şi într-o stână obişnuită. Adică pe la ora trei până după orele serii, când oile merg din nou la păşunat, în „porneală“, cum se spune în termeni ciobăneşti la Tulgheş.

Activitatea ciobanilor de la stâna din Tulgheş este diferită doar datorită circuitului de procesare şi maturare a brânzeturilor. În viitor, stâna va fi dotată şi cu aparate de muls. Aşadar, munca lor va fi considerabil înlesnită. Ciobanii de la Şeştina Barasău au, deocamdată, în grijă doar 700 ovine şi 100 bovine. Efectivele vor creşte pe măsură ce se va extinde procesul de ameliorare.

Se pierd ţesăturile din lână

Despre produsele obţinute de la mioare, dl Ungureanu spune că cererea pentru caş şi telemea este mai mare decât oferta datorită calităţii acestora, iar mieii se caută tot mai mult. Un declin serios îl întâmpină lâna, care a fost înlăturată din fabrici în favoarea materialelor sintetice. Cât despre omologarea produselor obţinute în stâna europeană de la Tulgheş, domnia sa speră să fie aprobată cât mai curând, fiind de altfel o condiţie esenţială pentru a le putea comercializa.

Date ce îndeamnă la reflecţie

Dacă până în anul 1989 în Tulgheş se creşteau peste 3.000 bovine şi 5.000 ovine, în momentul de faţă sunt mult mai puţin de 1.000 bovine şi ceva peste 3.000 ovine.

Varianta autohtonă a stânei europene

Este construită din lemn, este conectată la o apă de izvor, curent electric şi canalizare. Etajul constă în două dormitoare pentru ciobani. Un lucru inedit pentru o stână românească este că aceasta este prevăzută şi cu cabină de duş.

Pentru ca procesul de prelucrare a produselor lactate obţinute în stână să fie conform cu normele de igienă sanitară, ciobanii dispun de o cameră de procesare şi de o alta pentru maturarea brânzeturilor, unde doar baciul poate intra. Aşa creşte siguranţa că produsele au fost obţinute printr-o igienă corespunzătoare.

Laura DOBRE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.10, 16-31 MAI 2009

֩ Comentarii