Imprimati articolul

Preţul desconsiderării ştiinţei veterinare

• Interviu cu conf. univ. dr. med. vet. Dumitru Militaru, preşedintele Secţiei de medicină veterinară din cadrul ASAS

– Observăm că, în ultimul timp, în toate ţările se acordă o tot mai mare atenţie protecţiei sănătăţii oamenilor pe tot parcursul obţinerii şi prelucrării produselor animaliere. În această privinţă, ştiinţa şi practica medicinei veterinare au un rol primordial. De ce aceste măsuri?

– Acest lucru s-a impus rapid şi eficient după numeroase crize epidemiologice cu consecinţe grave asupra economiei şi sănătăţii publice, cum au fost cele generate de encefalopatiile spongiforme (boala „vacii nebune“), febra aftoasă, gripa aviară, pesta porcină, toxiinfecţiile alimentare, riscurile dioxinei şi altele.

- Dar de ce aceste crize epidemiologice? Cum explicaţi?

– Apariţia crizelor de acest fel a fost posibilă ca urmare a rămânerii în urmă a cercetării ştiinţifice, în raport cu dezvoltarea tehnologiilor de creştere şi prelucrare a produselor alimentare.

Extinderea proceselor epidemiologice a fost favorizată şi de informarea tardivă şi insuficientă a opiniei publice, ignorarea sau escamotarea datelor ştiinţifice de către unele organisme de decizie şi de măsurile insuficiente, aplicate adeseori cu întârziere, la presiunea societăţilor industriale şi agricole. În aceste condiţii s-a creat o neîncredere a opiniei publice în instituţiile de profil, naţionale şi europene. Costul bolilor la animalele de fermă reprezintă aproximativ 17% din cifra de afaceri în ţările dezvoltate şi 30-40% în ţările în curs de dezvoltare.

Când ignoranţa face casă bună cu îngâmfarea

– Să înţelegem că realizarea scopurilor medicinei veterinare depinde de orientarea cercetării ştiinţifice şi de eficienţa programelor de supraveghere a sănătăţii animalelor, dar şi de protecţia sănătăţii publice. Din acest punct de vedere, care este situaţia la noi în ţară?

– Consiliul Ştiinţific de Analiză şi Elaborare a Strategiilor de Cercetare-Dezvoltare în Medicina Veterinară al Societăţii Naţionale Institutul Pasteur din Bucureşti, constituit din personalităţile cele mai proeminente în domeniu şi care îşi desfăşoară activitatea sub egida Academiei Române, a analizat priorităţile cercetării ştiinţifice din domeniul medicinei veterinare în România, constatând mai multe aspecte, dintre care amintim unele mai importante.

În primul rând, v-aş aminti că nu există o listă de domenii de cercetare ştiinţifică prioritare, care să corespundă programelor naţionale de control al bolilor la animale şi de garantare a sănătăţii publice veterinare.

La aceasta aş adăuga că Planul Naţional de Cercetare - Dezvoltare şi Inovare (PN II), pentru perioada 2007-2013, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 475/2007, nu conţine decât câteva din domeniile de mare interes şi actualitate pentru medicina veterinară din ţara noastră, care sunt dispersate în Programul 3 „Idei“ şi Programul 4 „Parteneriate în domeniile prioritare“.

Foarte grav este că la stabilirea acestora nu au fost consultate facultăţile de medicină veterinară, institutele de cercetări veterinare, secţia de Medicină Veterinară a ASAS şi nici Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. Aceasta înseamnă că tematica menţionată în aceste programe este insuficientă. Este inadmisibil că niciunul dintre programele de cercetare nu este condus de către specialişti din domeniul medicinei veterinare din cadrul învăţământului sau cercetării medicale veterinare.

Soluţii există, lipseşte însă voinţa politică

– Dar cine a întocmit acest Plan Naţional de Cercetare-Dezvoltare, „omiţând“ să consulte şi să implice instituţiile principale de învăţământ şi cercetare în respectivul domeniu?

– Consider că este absolut necesară şi urgentă elaborarea Strategiei de Cercetare - Dezvoltare în Medicina Veterinară, care să fie în acord cu priorităţile naţionale pentru asigurarea sănătăţii animalelor, promovarea tehnologiilor zootehnice şi veterinare nepoluante şi care să asigure bunăstarea animalelor din ferme, protecţia mediului şi a sănătăţii publice. Greşelile trebuie îndreptate, iar în realizarea obiectivelor atât de importante e necesar să fie atraşi oameni competenţi şi hotărâţi să finalizeze toate acţiunile prevăzute în această Strategie de Cercetare-Dezvoltare care se va elabora.
Pentru asigurarea eficienţei programelor este necesară creşterea rolului cercetărilor ştiinţifice naţionale.

Această implicare se poate realiza prin: parteneriate solide şi permanente între instituţiile de învăţământ, de cercetare şi organele de decizie; dezvoltarea de parteneriate între instituţiile de stat şi cele private care desfăşoară activitate de cercetare ştiinţifică; încurajarea cooperării dintre serviciile veterinare, industria zootehnică, mediul academic şi organismele de control, pentru a promova măsurile ce trebuie aplicate la nivel naţional; intensificarea eforturilor pentru răspândirea progreselor tehnico-ştiinţifice din domeniul medicinei veterinare şi implementarea tehnologiilor progresiste în domeniul creşterii animalelor, obţinerii şi prelucrării produselor agroalimentare în toate unităţile de producţie.

Sunt probleme deosebite şi considerăm că pentru demararea acestor acţiuni cât mai repede este necesar să se implice mai mult Ministerul Agriculturii şi Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice

Teodor MARIAN
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 5, 1-15 MARTIE 2009

֩ Comentarii