Imprimati articolul

Porcul românesc guiţă în limbi străine

Mai mult de un veac le-a trebuit cercetătorilor români să lucreze pe rasele de porci autohtone şi străine pentru a obţine un nucleu genetic a cărui diseminare să apropie fermele şi complexele româneşti de performanţele celor occidentale.

Ce-i drept, au fost şi cazuri în care practicienii precum cei de la Beregsău au devansat prin activităţile proprii de ameliorare realizările cercetătorilor de la institutul de la Periş, dar ştiinţă adevărată la porcine au făcut doar cei care stăpânesc cel mai bine tainele geneticii. Spre mândria celor de la Periş, au reuşit acest lucru. Ce a urmat după 1989 echivalează cu distrugerea fondului genetic autohton. Practic, astăzi porcul românesc guiţă în limbi străine

De la liniile pure la primul hibrid

În perioada 1987-1989 s-au definitivat cele mai importante lucrări:
- crearea şi omologarea liniilor româneşti de porci Landrace de Focşani, Marele Alb de Gorneşti, cu performanţe la nivel european, adică prolificitate de 0,9-11,7 purcei la o fătare;
- rasa Hampshire, specializată pe linie paternă, cu un consum specific de 2,8 kg spor;

- rasa Duroc, specializată pe linie paternă, cu greutate de 97-02 kg la vârsta de şase luni, cu consum specific de 2,79- 2,89 kg/kg spor;
- crearea Liniei Sintetice-345 Periş pentru producerea vierului terminal, cu viteză de creştere şi cu procent de ţesut muscular superior de 52%-53%;
- hibridul comercial – Periş PERHIB, produs din încrucişarea vierilor sintetici cu scroafe F1, realizează în condiţiile actuale de creştere greutatea de 100 kg la vârsta de 210 zile;
- reproducători rezistenţi la stres;
- elaborarea de scheme de încrucişare şi testare a raselor şi liniilor.

Impactul restructurării

Scăderea numerică a efectivelor de porcine din România a făcut să nu se mai solicite materialul genetic produs de institut şi staţiuni. Totuşi, în noile condiţii cercetările au continuat în sectorul de cercetare unde s-au înregistrat următoarele:
- crearea Liniei Sintetice LSP-2000 cu procent de 53-54 carne macră în carcasă şi a hibridului Perhib 2;
- primele lucrări de implementare a sistemului EUROP în clasificarea şi valorificarea carcaselor;
- s-a elaborat primul manual al clasificatorului de porcine;
- ameliorarea populaţiilor Marele Alb şi Landrace, prin perfecţionarea metodelor de selecţie şi utilizarea noilor procedee matematice în estimarea valorii de ameliorare.

Tehnologiile, atâtea câte au fost

- tehnologii de însămânţări artificiale pentru sistemul industrial de exploatare;
- tehnologii integrate de întreţinere a scroafelor gestante, a scroafelor cu purcei în maternităţi, a tineretului porcin în creşă şi a porcilor la îngrăşat;
- boxe de fătare cu caracteristici tehnice îmbunătăţite pentru înţărcare la 42 de zile;
- boxe la sol modernizate pentru tineretul porcin.

Începutul sfârşitului în cercetare

− Domnule director Zenici, înţelegem că perioada postdecembristă a fost una cu mari modificări la unitatea de la Periş.

− Într-adevăr, ultimii 20 de ani au însemnat o serie de  transformări, nu dintre cele mai bune în institut. Şi mă refer aici la faptul că perioada postdecembristă coincide cu declinul cercetării în domeniul suinelor. În 1998 toate complexele de selecţie şi testare care intrau în componenţa institului sunt separate de acesta. Motivul primordial pentru care această stare de fapt a început să se concretizeze a fost scăderea drastică a efectivelor de porcine în ţara noastră. În condiţiile acestea a scăzut şi cererea de material seminal. Astfel, am fost nevoiţi să restrângem aria de activităţi în cercetare. Este un lucru grav şi care nu va rămâne fără repercusiuni negative asupra ţării noastre.

− Ce s-a întâmplat, totuşi, cu activitatea de cercetare din cadrul unităţii?

− Deşi cercetarea, după această perioadă, nu s-a mai făcut la un nivel intensiv, au fost împlinite realizări. Printre acestea se numără crearea hibridului Perhibrid 2 şi a Liniei Sintetice, cu procent de aproximativ 54% carne macră în carcasă. Prin perfecţionarea metodelor de selecţie şi utilizarea noilor procedee matematice în estimarea valorii de ameliorare s-a reuşit ameliorarea populaţiilor Marele Alb şi Landrace.

A fost continuat procesul de îmbunătăţire a tehnologiilor de însămânţare artificială, s-au stabilit tehnici de apreciere a capacităţii de reproducţie a vieruşilor candidaţi la însămânţarea artificială. La momentul actual, în Romsuintest SA Periş mai există un singur segment de cercetare, şi anume Departamentul de Cercetare-Dezvoltare.

Cercetarea ştiinţifică, doar la nivel de teorie

− Aşadar, în România cercetarea în domeniul porcinelor nu mai este o prioritate.
− Din nefericire, acesta este adevărul pur. În România nu mai există cercetare în acest segment. Dincolo de faptul că am irosit un potenţial extraordinar, am ajuns astfel să fim la mâna cercetătorilor străini. Un lucru deloc demn pentru o ţară care a avut atât de multe reuşite în cercetare şi care cu ceva timp în urmă producea material genetic de mare valoare.

Acum principalul scop al unităţilor specializate pe creşterea porcilor este acela de a obţine profit. Acelaşi lucru se întâmplă şi în cadrul Romsuintest. Este drept că cercetările ştiinţifice de interes naţional pot fi efectuate în cadrul departamentului specializat de aici, dar asta doar în condiţiile în care sunt asigurate venituri provenite din desfăşurarea activităţilor menţionate. Nu se mai pune preţ pe valoarea incontestabilă a cercetătorilor români, iar cercetarea se face acum doar dacă rezultatul este unul care poate fi măsurat în bani.

− Se prevăd, totuşi, perspective pentru revenirea pe linia de plutire a cercetării în creşterea suinelor.

− Teoretic, totul este posibil. Dar pentru asta este nevoie, în primul rând, de un interes care să nu fie bazat pe raţiuni de ordin economic. Pentru a mai putea face cercetare în România trebuie să ne adaptăm la noile condiţii.

Laura DOBRE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.14, 16-31 IULIE 2009

֩ Comentarii