Imprimati articolul

Plantele transgenice, generaţia a doua

„Cele mai răspândite sunt plantele transgenice tolerante la erbicide cu peste 90 milioane ha, urmate de cele rezistente la insecte cu aproape 30 milioane ha. Acum sunt în plină expansiune plantele modificate genetic din generația a doua, care combină cele două caracteristici și care ocupă deja peste 20 milioane ha“, a declarat prof. univ. dr. Dinu Toma (foto) la un simpozion organizat recent de Asociația Amelioratorilor, Producătorilor și Comercianților de Sămânță și Material Săditor (AMSEM) din România, unde a prezentat lucrarea „Situaţia culturilor cu plante modificate genetic, miză şi implicaţii în comerţul cu produse agricole“.

Domnia sa este o personalitate marcantă în domeniul plantelor modificate genetic (MG), fiind decan al Facultății de Management, Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală, din cadrul USAMV București și, totodată, președintele Asociației profesionale AgroBiotech Rom, care susține cultivarea plantelor transgenice.

Conform celor spuse, la nivel mondial, în anul 2010 s-au cultivat peste 148 milioane de hectare cu plante modificate genetic (MG), aproximativ jumătate în țările dezvoltate, iar restul, în cele în curs de dezvoltare, acestea din urmă prezentând o tendință accentuată de creștere. Din rândul cultivatorilor de plante transgenice fac parte SUA, Canada, India, Pakistan, China, Brazilia, Argentina, Chile, dar şi Australia şi Africa de Sud. În total sunt 29 de țări, printre care și România cu puțin porumb MG.

Cele mai răspândite plante MG sunt soia – cu 70 milioane ha, porumb – 40 milioane ha, bumbac – 20 de milioane ha și rapiță – sub 10 milioane ha. Datorită caracteristicilor lor, a crescut producţia, s-au redus input-urile, au fost facilitate tehnologiile no till, cu rată de eroziune mai mică.

UE, importatorul numărul 1

Comerțul cu produse agricole ocupă un aspect important în politica comercială a fiecărei ţări și a fiecărei entități, precum Uniunea Europeană sau Mercosur în America. De ase­menea, face obiectul numeroaselor reglementări la nivel mondial, european sau naţional, dar și al disputelor în negocierile din cadrul Acordului general asupra tarifelor și comerțului (GATT) ori al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC).

„Uniunea Europeană este, în lume, cel mai mare importator și, în același timp, al doilea mare exportator de produse agricole. Astfel, în general, cumpără din țări terțe materii prime și vinde produse prelucrate, în special spirtoase, bere, vin și produse din carne“ – a afirmat Toma.
În opinia sa, Uniunea Europeană (UE) este percepută ca fiind o piaţă puternic protejată, prin bariere tarifare. De aceea, partenerii comerciali doresc liberalizarea comerţului și renunţarea la diferitele forme de protecţie tarifară și netarifară, precum şi la subvenţionarea exporturilor.

Din păcate, UE a făcut și face încă tot ce este posibil să înfrâneze culturile de organisme modificate genetic (OMG), dar pe de altă parte importă cantități uriașe de astfel de produse, îmbogățind terțe țări care au adoptat rezultatele biotehnologiilor.

Nu există marfă convenţională „zero OMG“

Prof. univ. dr. Dinu Toma consideră că politica comercială a devenit un instrument de dirijare şi control al economiei.

Sectoarele porc şi pasăre sunt puternic dependente de importurile de soia, şroturi de soia, porumb şi borhoturi.

„Nu există marfă convenţională zero OMG. Astfel de produse sunt rare și au preţuri mai mari cu 30-50%. Interzicerea importurilor de OMG ar ridica preţul furajelor la niveluri de 600%, pentru că nu există suficiente produse de substituţie. Ca urmare, ar creşte preţul cărnii la consumator, ar scădea consumul, exportul ar dispărea și ar creşte importul. Prin politica zero toleranţă, UE încurajează culturile OMG în ţările furnizoare şi dezvoltarea producţiei animale în ţări terţe“, a afirmat Toma.

Conform celor spuse, tehnologia MG, utilizată potrivit şi responsabil, poate aduce contribuţii esenţiale productivităţii agricole (producţie, calitate, toleranţă la stres).

Culturile MG reprezintă un progres semnificativ pentru fermierii săraci şi familiile lor. Bumbacul şi porumbul rezistent la insecte au redus masiv consumul de insecticide şi au adus producţii și venituri mai mari, reducând rata sărăciei în ţări ca India, China, Africa de Sud sau Filipine.

De asemenea, tehnologiile MG combat eficient deficienţele nutriţionale (Golden Rice, provitamina A) și reduc utilizarea pesticidelor, costul unor input-uri şi imbunătăţesc sănătatea fermierilor şi a ecosistemului. Totodată, reduc consumul de energie și lucrările mecanice, dar îmbunătăţesc biodiversitatea şi protejează mediul, prin scăderea emisiilor de CO2.

„Impactul predictibil al schimbărilor climatice întăreşte nevoia de apel la tehnologii potrivite, iar toleranţa la secetă sau exces de umiditate va fi incorporată cât mai repede posibil. Tehnologiile MG au adus producţii mai mari şi este evident că au determinat venituri importante şi noi locuri de muncă“ – a precizat Toma.

Domnia sa a adăugat că soluţiile care reduc sărăcia şi malnutriţia trebuie să fie aplicate imediat. Întârzierea duce la îmbolnăviri şi moarte. Creşterea preţului alimentelor a arătat vulnerabilitatea săracilor în competiţia pentru resurse.

„Având în vedere datele prezentate este imperativ ca beneficiile tehnologiilor MG să fie disponibile pe scară largă, pentru populaţia săracă şi vulnerabilă, pentru a-şi îmbunătăţi sănătatea şi standardul de viaţă, protejând mediul“, a spus Dinu Toma, în încheierea expunerii sale.

Cultura plantelor MG

- 148.600.000 ha cultivate cu plante biotehnologice în 2010;
- 1 miliard ha cultivate cumulativ în perioada 1996-2010;
- 10% din suprafața globală de 1,5 miliarde ha arabil;
- 10% creșterea suprafețelor în 2010 (14.000.000 ha în plus);
- 29 de țări cultivatoare, dintre care 19 în curs de dezvoltare și 10 industrializate;
- 59 de state acceptă 30 de produse modificate genetic;
- 15,4 milioane de fermieri cultivă plante transgenice.

Importuri de soia, boabe şi şroturi în UE - 27, în 2008

- 13,35 mil. t soia boabe;
- 21,40 mil. t şrot de soia;
- total 34,75 mil. t;
- valoare 16,231 mld. USD.

Impact economic

– sporuri de producție de 65 de miliarde $ (1996-2010)
– eliminarea utilizării a 393 de milioane kg de pesticide
– reducerea emisiilor de CO2 cu 18 miliarde kg, echivalen­tul a 8 milioane de mașini
– conservarea biodiversității prin salvarea a 17 mil. ha
– ajutor pentru 14,4 milioane de fermieri mici, săraci
– reducerea sărăciei în 2015 la jumătate, prin optimizare

Traian Dobre
REVISTA LUMEA SATULUI, NR. 4, 16-29 FEBRUARIE 2012

֩ Comentarii