Imprimati articolul

Plămânul verde al Terrei este bolnav rău

Informaţii recente arată că, la nivel mondial, despăduririle (în special în ţările în curs de dezvoltare) şi alte modificări ale destinaţiei terenurilor sunt responsabile pentru 12-15% din emisiile globale de bioxid de carbon (CO2), gaz vinovat de încălzirea globală. Din acest motiv, Comisia Europeană (CE) a adoptat recent o Carte verde care stabileşte opţiunile pentru o abordare la nivelul Uniunii Europene (UE) a protecţiei pădurilor şi a informării cu privire la resursele forestiere şi situaţia acestora.

Opiniile primite de la public, de la statele membre, de la instituţii ale UE şi de la alte părţi interesate cu privire la această Carte verde vor ajuta CE să stabilească dacă sunt necesare acţiuni suplimentare la nivelul UE. Cum competenţa privind politica în domeniul forestier revine, în primul rând, statelor membre, dezbaterea preconizată de Comisia Europeană ar trebui să se axeze pe modul în care schimbările climatice modifică gestionarea şi protejarea pădurilor în Europa, precum şi pe modul în care ar trebui să evolueze politica UE pentru a-şi spori contribuţia la iniţiativele statelor membre.

Codrii, la noi şi la ei

Pădurile şi alte suprafeţe împădurite acoperă aproximativ 176 milioane de hectare pe teritoriul Uniunii Europene (UE), însumând peste 42% din suprafaţa terestră a Comunităţii. Spre deosebire de România, unde asistăm la jefuirea codrilor, în UE suprafeţele împădurite s-au extins constant în ultimii 60 de ani, reprezentând în prezent 5% din suprafaţa la nivel mondial. De asemenea, a crescut şi volumul lemnos, deci şi stocurile de carbon, absorbind astfel o cantitate mai mare de CO2 din atmosferă. Comisarii europeni au atras atenţia că pădurile sunt o resursă preţioasă, care trebuie protejată împotriva efectelor adverse ale schimbărilor climatice şi împotriva declinului biodiversităţii. De asemenea, întrucât absorb cantităţi uriaşe de carbon, pădurile vor juca un rol de bază în eforturile de menţinere a încălzirii globale la sub 2°C.

Impactul socioeconomic

Pădurile îndeplinesc numeroase funcţii sociale, economice şi de mediu interrelaţionate. Asigură locuri de muncă, venituri şi materii prime pentru industrie şi pentru energia din surse regenerabile. De asemenea, protejează solul, aşezările umane şi infrastructurile, regularizează resursele de apă dulce şi conservă biodiversitatea. Din punctul de vedere al climei, pădurile acţionează ca nişte „puţuri“ care absorb bioxidul de carbon, principalul gaz cu efect de seră, pe întreaga lor perioadă de creştere, dar devin surse de CO2 atunci când sunt tăiate, arse sau distruse de furtuni şi de dăunători. Nu în ultimul rând, pădurile reglează condiţiile climatice locale şi regionale, se arată în documentele CE.

Consecinţe

Temperatura medie în Europa a crescut cu aproape 1°C în ultimul secol. Cel mai optimist scenariu prevede o creştere cu 2°C până în 2100. Acest ritm rapid al schimbărilor climatice, provocate de activităţile umane, depăşeşte capacitatea naturală a ecosistemelor de a se adapta. Prin urmare, regiuni întregi nu vor mai fi propice dezvoltării anumitor tipuri de păduri, ceea ce va provoca schimbări ale distribuţiei naturale a speciilor de arbori şi modificări ale creşterii arboretului existent. Se preconizează că fenomenele extreme - precum furtunile, incendiile forestiere, secetele şi valurile de căldură – vor deveni din ce în ce mai dese şi/sau mai severe, sporind astfel presiunea asupra pădurilor.

Traian DOBRE
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 7, 1-15 APRILIE 2010

֩ Comentarii