Imprimati articolul

Păstrăvul ECO

Gospodăria în care am intrat are o situaţie cumva ciudată. Casa este situată în satul Pintec din comuna harghiteană Tulgheş, iar restul acareturilor se află la vreo zece metri distanţă în satul cu acelaşi nume din comuna nemţeană Grinţieş. Traversăm pârâul, care a dat numele ambelor localităţi, şi ne îndreptăm spre locul ce a făcut cunoscut numele gospodarului în zonă şi chiar mai departe. Suntem în faţa a patru bazine betonate în care Mihai Avarvarei (foto), Păstrăvarul, cum îi spun localnicii, creşte peştele nobil. „Am lucrat, îşi aduce aminte gospodarul, la Braşov, apoi la mina de uraniu, acum închisă, şi ani mulţi la pădure. Când am văzut că lucrurile nu mai merg, m-am retras acasă, hotărât să fac altceva.“

De la hobby la profesie

Nu s-a plâns „ca alţii“ şi nu a cerut ajutorul nimănui. Când s-a ivit ocazia, s-a înscris la cursurile de agricultură montană şi agroturism organizate de CEFIDEC Vatra Dornei şi a hotărât, sfătuindu-ne cu ai săi, să se apuce de crescut păstrăvi, mai ales că a fost toată viaţa un pescar împătimit. Cu ajutorul instituţiei dornene şi a unui consultant a realizat un proiect şi s-a apucat de treabă în 2007. Cu economiile pe care le avea şi cu un împrumut de la bancă – obţinut în condiţii „destul de aspre“ – a construit păstrăvăria, utilizând condiţiile extrem de favorabile pe care „i le-a dat Dumnezeu“.

Apa perfect curată – condiţie esenţială pentru creşterea păstrăvului – este furnizată de pârăul Pintec. Apa acestuia, spune păstrăvarul, nu îngheaţă niciodată, oricât ar fi gerul de aspru, pentru că este alimentată de nişte izvoare fierbinţi. Adusă din pârâu, apa este îndreptată într-un bazin de decantare, filtrată natural, apoi trimisă prin conducte în cele patru bazine. „Nu este deloc uşor, oricând pot apărea boli, vidrele îmi aduc pierderi, dar cu una cu alta, cu ajutorul specialiştilor şi... a Internetului, cu multă muncă, mă descurc.

“ Îmi arată o rulotă în care este prezent zi şi noapte în preajma bazinelor pentru a preîntâmpina orice necaz şi rezultatele se văd. Tot mai mulţi amatori de peşte nobil îl caută. Păstrăvii Curcubeu şi Fântânel de la Mihai Avarvarei sunt apreciaţi nu numai de către oamenii din zonă, dar şi de amatori din Iaşi sau Târgu-Mureş. Până acum a vândut ceva mai mult de o tonă de peşte cu bun câştig.

– Am auzit că în Grinţieş au mai apărut câteva crescătorii. Nu vă temeţi de concurenţă?

– Nici vorbă, vine răspunsul. E loc pentru toată lumea, mai ales că ceea ce se produce în zona asta poate purta ştampila ECO, ceea ce este în avantajul nostru.

Circuit integrat

Hotărât să valorifice mai eficient ceea ce a obţinut, gospodarul nu se opreşte aici. Vrea să-şi producă singur puietul pe care acum îl aduce de undeva din Bistriţa, iar în apropierea crescătoriei să amenajeze o cabană pentru cei doritori să-şi pescuiască singuri peştele. Nu vor lipsi, de asemenea, celelalte produse din gospodărie: laptele, mâncărurile tradiţionale din zonă şi toate acestea în cadrul natural de o mare frumuseţe, pentru că – subliniază nea Mihai – agroturismul este poate salvarea noastră.

Stelian Ciocoiu
REVISTA LUMEA SATULUI, NR. 11, 1-15 IUNIE 2010

֩ Comentarii