Imprimati articolul

Pădurea de lângă Bolintin

Aproape 40 de ziarişti iubitori de natură au sădit câteva sute de puieţi într-un colţ de pădure distrus de inundaţii, aflat pe raza Ocolului Silvic (OS) Bolintin. Aparţine de Direcţia Silvică (DS) Giurgiu, unitate terito­rială a Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) - Romsilva. „În partea de sud a ţării, mai secetoasă, pregătirea terenului necesită lucrări mai laborioase, aşa cum s-au făcut şi aici. În zona de munte, problema este mai simplă“ - ne-a atras atenţia Valerian Solovăstru, directorul general al Romsilva.

Domnia sa a afirmat că dorinţa silvicultorilor este ca, în următorii 30-40 de ani, să ajungem la un procent de împădurire de aproximativ 30% din suprafaţa ţării.  Necesarul de puieţi forestieri pentru împăduriri, în cadrul DS Giurgiu, este asigurat de patru pepiniere cu suprafaţa de 40 ha, subordonate celor patru ocoale silvice.  „Pepiniera Bolintin, cu o suprafaţă de 5 ha, produce puieţi de stejar şi foioase, precum şi puieţi ornamentali de răşinoase“ - a spus Dan Dumitrescu, directorul DS Giurgiu.

Stejarul cel falnic

„În perioada 2005-2006, în urma ploilor torenţiale, în unele zone mai joase apa a staţionat peste un an. Din acest motiv, mulţi arbori s-au uscat, mai ales cei din speciile tei şi carpen, care au o înrădăcinare mai de suprafaţă. În schimb, stejarul peduncular a rezistat, datorită rădăcinilor adânci, care ating 6-7 metri“ - a povestit Alexandru Roşu, şeful OS Bolintin.

Tot de la domnia sa am aflat că pădurea se numeşte Ursoaia, chiar dacă un există niciun picior de urs, iar trupul de pădure este Malu Spart - Căscioarele. Aici, pe 2 ha distruse de ape, unde am lucrat şi noi, cât am putut, au fost plantate câte 7.700 de puieţi la hectar. Pentru a stimula creşterea stejarilor, au fost intercalate rânduri de măr sălbatic, păr sălbatic şi sânger.  OS Bolintin administrează 9.883 ha de pădure a statului, iar pe 1.144 ha private execută serviciul de pază. Menţionăm că 3.600 ha, pe care se află stejari, sunt supuse regimului de conservare.

„Stejarul peduncular este cea mai valoroasă specie din pădurile României şi reprezintă 24% din fondul nostru forestier. Arboreturile sunt deosebit de valoroase. Ating vârsta de peste 150 de ani şi înălţimea mai mare de 30 de metri, iar trunchiul este rectiliniu“ - a menţionat inginerul Roşu. Pe lângă stejar, principalele specii de foioase aflate în zonă sunt frasinul şi teiul. Mai există şi altele, cum ar fi carpenul sau ulmul.

Averea DS Giurgiu, pe scurt

Dan Dumitrescu ne-a informat că pădurile din această zonă reprezintă o mostră vie a ceea ce am avut în vechime. Este vorba de un vestigiu al celebrilor Codrii ai Vlăsiei. Aici există un bloc compact de 4.500 ha. Direcţia are în structura organizatorică patru ocoale silvice (Bolintin, Comana, Ghimpaţi, Giurgiu) şi Parcul Natural Comana. În cadrul subunităţilor mai există ca puncte Fazaneria Ghimpaţi şi Atelierul de prelucrarea a lemnnului Malu.

Pe lângă acestea, mai are în gestiune şapte fonduri de vânătoare, cu o suprafaţă totală de 46.673 ha, din care pădure 8.403 ha. Sunt populate cu efective de căprior, cerb lopătar, mistreţ, iepure, fazan, potârnichi sau prepeliţe. În toată această acţiune, ziariştii l-au avut ca îndrumător pe dl Ion Machedon, omul care ştie cum să prezinte imaginea frumoasă a Romsilva.

Traian DOBRE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.1, 1-15 IANUARIE 2010

֩ Comentarii