Imprimati articolul

Ouăle industriale - pe... masa parlamentarilor

Sunt sau nu sunt sănătoase ouăle industriale româneşti? Iată una dintre întrebările care fac obiectul unei dispute între producătorii români şi nişte organizaţii deochiate care l-au atras şi pe profesorul Mencinicopschi.

Disputa a depăşit sfera economică, aflându-se acum pe masa judecătorilor. Avicultorii acuză că au fost supuşi unor atacuri virulente, menite să destabilizeze echilibrul industriei producătoare de carne şi ouă de pasăre. Grav este că, dincolo de teoriile emise cu privire la sănătatea ouălor obţinute în sistem intensiv, nu se află niciun fundament ştiinţific, care să ne îndemne să credem în veridicitatea lor.

Sub pretextul unei campanii de informare a populaţiei, dl Mencinicopschi, împreună cu reprezentanţi ai Organizaţiei pentru protecţia animalelor Vier Pfoten, a adus grave acuzaţii la adresa producătorilor autohtoni, pe care i-au învinuit de fapte ce pun în pericol sănătatea consumatorilor.

Un sistem unanim adoptat

În lipsa contestatorilor, care nu au avut curajul de a-şi expune opiniile în faţa unor specialişti adevăraţi, Ilie Van şi-a început pledoaria prezentând Comisiei pentru Agricultură organizarea sistemului de exploatare a păsărilor în ţara noastră. Potrivit domniei sale, în România sunt crescute aproximativ 38 milioane de găini. Dintre acestea, doar 17% sunt crescute în cuştile contestate de aşa-zişi ecologişti.

Restul de 83% se află în sistemul gospodăresc. Din aceste considerente, România este recunoscută ca fiind una dintre puţinele ţări ale Uniunii Europene unde găinile mai sunt crescute în spaţii libere.
Preşedintele Uniunii a vrut să sublinieze prin aceasta faptul că România nu se află în afara normelor europene, nici măcar în afara celor ce ţin de omenie, creşterea păsărilor în baterii reprezentând la nivel mondial unul dintre cele mai des întâlnite sisteme avicole intensive.

Motivele care, în opinia sa, stau în spatele denigrărilor aduse avicultorilor români au mai degrabă interese economice şi sunt menite să-i scoată pe aceştia din competiţia de pe piaţa produselor avicole.

De la hormonii de stres, la verzişorii ecologişti

Un alt subiect dezbătut în faţa comisiei a fost acela al furajării păsărilor. Cei prezenţi au ţinut să sublinieze că aşa-zisele studii întreprinse de profesorul Mencinicopschi s-au rezumat, în fapt, la o documentare succintă în lumea virtuală a internetului.

Din această citire, domnia sa a desprins concluzia că, pentru a obţine o producţie şi o eficienţă economică mai bună, păsările crescute în sistem intensiv sunt hrănite cu tot felul de chimicale care, prin procesele biologice ale organismului găinii, ar ajunge în compoziţia oului.

Mai mult decât atât, profesorul Mencinicopschi susţine că, din cauza condiţiilor în care sunt crescute, găinile elimină hormoni de stres care, de asemenea, ajung în ou, dăunând sănătăţii omului. Fapt este că acest lucru nu a fost demonstrat ştiinţific. Gurile rele spun că „hormonii de stres“ ai domnului profesor poartă în gena lor culoarea „verzişorilor pătaţi“ aruncaţi pe piaţă pentru a spăla creierele unor oameni sănătoşi.

Bunăstarea şi confortul păsărilor reprezintă, totuşi, o prioritate pentru Uniunea Europeană, care are în vedere sporirea confortului în baterii.

Lămuririle domnului Van cu privire la furajarea păsărilor sunt de natură să înlăture orice îngrijorare cu privire la acest subiect. Avicultura românească a ajuns cu greu la performanţele de astăzi, motiv pentru care niciun producător nu ar risca să încalce cerinţele impuse de UE. Reţetele furajere folosite în sistemul intensiv din complexele avicole se aliniază politicii europene prin care este interzisă utilizarea stimulatorilor de creştere şi a făinurilor de origine animală. Păsările sunt hrănite cu nutreţuri combinate şi cu suplimente vitamino-minerale, reţete care asigură obţinerea unor ouă sănătoase şi de calitate.

În loc de concluzii

Cert este că, până acum, nimeni nu s-a plâns vreodată de ouăle româneşti, lucru confirmat şi de preşedintele Agenţiei pentru Protecţia Consumatorilor, Constantin Cerbulescu, care a subscris celor spuse de reprezentantul avicultorilor, profesorul Ilie Van.

Concluziile întrunirii au fost unanime: ouăle româneşti nu sunt nocive sănătăţii, aşa cum nici ouăle obţinute în alte ţări care practică pe scară largă sistemul intensiv de creştere a păsărilor nu sunt dăunătoare. Se pare că, dincolo de aprecierile domnului Mencinicopschi cu privire la sănătatea ouălor din ţara noastră, se află interese meschine, motiv pentru care avicultorii sunt hotărâţi să-i pună la plată pe toţi cei care le denigrează munca şi calitatea profesională.

Repercusiunile denigrărilor ce au fost aduse avicultorilor români nu au rămas fără replică. Domnul Ilie Van, preşedintele Uniunii Crescătorilor de Păsări, vicepreşedintele Autorităţii Sanitar-Veterinare, Corneliu Ceică, şi preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, Constantin Cerbulescu, au fost invitaţi la o dezbatere profesională organizată de către Comisia pentru Agricultură şi Alimentaţie a Camerei Deputaţilor, prilej cu care au demontat prin argumente ştiinţifice teoriile ciudate ale unor indivizi mânaţi în lupta lor de forţe ce simt că progresul le lezează interesele financiare.

La nivelul Uniunii Europene, structura sistemelor de creştere a păsărilor este reprezentat astfel:

• 68% dintre găini sunt crescute în baterii;
• 38% reprezintă sistemele de creştere în hale închise, unde galinaceele sunt crescute pe sol;
• sistemul de producţie a ouălor ecologice are o pondere de doar 2,2%.

Date de referinţă

La nivelul Uniunii Europene, sistemul intensiv de creştere a păsărilor este preponderent, reprezentând aproape 100%. Dintre vecinii noştri, Polonia este cel mai elocvent exemplu, aici creşterea păsărilor în baterii ajungând la un procent de 75%.

Cele mai recente previziuni ale specialiştilor indică o sporire moderată a producţiei mondiale de ouă de aproximativ 12 milioane de tone. Asia este continentul în care se va înregistra cea mai mare creştere a cererii de ouă care ar urma să se majoreze cu aproximativ 67%. În Africa, cererea va creşte cu 12%, iar în America Latină, cu 11%.

Avantajele creşterii păsărilor în baterii

- Cercetările întreprinse de specialişti au relevat faptul că ouăle provenite de la păsările crescute în baterii au nivele mai mici de contaminare cu bacterii pe coajă decât cele provenite din sistemele de creştere fără baterii sau în câmp liber. Un alt avantaj este acela că reprezintă o sursă stabilă pentru acoperirea cererii existente pe piaţă;

- În ceea ce priveşte starea de sănătate a păsărilor, specialiştii susţin că, prin creşterea lor în baterii, expunerea la diferite boli şi infestarea cu diferiţi paraziţi este mai mică datorită posibilităţii aplicării măsurilor sanitare şi de igienă a spaţiilor de producţie. În consecinţă, şi nevoia de medicamentaţie este mai redusă, apelându-se la aceasta doar din motive terapeutice. Pe de altă parte, rata mortalităţii în cazul păsărilor crescute în baterii este incomparabil mai scăzută;

- Sistemele de creştere în baterii permit monitorizarea şi inspecţia zilnică a păsărilor, înlăturând astfel eventualele surse de boală sau de infecţie a producţiei de ouă.

(L.D.)
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.6, 16-31 MARTIE 2010

֩ Comentarii