Imprimati articolul

Ouă vopsite şi încondeiate

Noi, românii, le avem pe ale noastre de Paşti... Şi nimeni nu ne poate scoate din ele. Ouă, roşii, miel, cozonac sau pască, drob, stufat, un vin bun, iată câteva produse care nu lipsesc de pe nicio masă, fie ea cât de modestă, în această sfântă zi.
Nu se poate Paşte fără ouă roşii!

Acestea simbolizează sângele lui Iisus curs pe cruce pentru mântuirea omenirii. Se spune că, în momentul răstignirii, ca să îmbuneze soldaţii care Îl păzeau, Fecioara Maria a aşezat disperată sub cruce un coş cu ouă. Când sângele Mântuitorului a curs, ouăle au fost înroşite de năvala lui.

Astfel, ele prefigurează viaţa din mormântul deschis la Înviere. De aceea, când se ciocnesc în sfânta zi de Paşte ouăle, se spune: „Hristos a înviat!“ şi „Adevărat a înviat!“.

Obiceiuri

La Sibiu, credincioşii împodobesc în curte un pom în care agaţă ouă vopsite, golite de conţinut. Unii folosesc un arbust care poate fi aşezat în casă, precum pomul de Crăciun.
În Bărăgan, familiile celor care au murit fără lumânare aduc la biserică o lumânare mare, albă şi un cocoş alb, care trebuie să cânte la miezul nopţii de Înviere, ca decedatul să poată trece liniştit prin vămi. Trei ani se procedează în felul acesta. Desigur, dacă şi cântă cocoşii.

Dacă nu, se aduc până cântă. La Călăraşi, cocoşii albi sunt aduşi ca să vestească tuturor că Hristos a Înviat. Se spune că exact când ei cântă, Mântuitorul se ridică din morţi.
În zona Lăpuşului se merge în dimineaţa de Paşti cu Învierea. Copii de până în zece ani, de preferinţă băieţi, căci se spune că partea feminină aduce zâzanie în casă, urează gospodarilor cele bune şi primesc ouă roşii.

În Argeş se fac de Paşti covrigi cu multe ouă, ca să fie masa plină tot anul. În Banat, de Paşti se mănâncă, pe lângă bucatele tradiţionale, ciolan de porc afumat, despre care se spune că e aducător de viaţă îndestulată.

În Ţara Moţilor, o ceată de feciori ia toaca de la biserică şi o duce în cimitir, unde respectivii o păzesc cu străşnicie. Dacă toaca e furată de altă ceată, păzitorii trebuie să dea în prima zi de Paşti ospăţ mare, deopotrivă pentru hoţi şi păgubaşi. În satele ardelene are loc „stropitul fetelor“. Este un obicei adoptat de la maghiari şi tinerele sunt stropite, în a doua zi de Paşti, cu apă de colonie sau parfum.

Nina MARCU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.8, 16-30 APRILIE 2009

֩ Comentarii