Imprimati articolul

Ochiul stăpânului şi animalele

Aşa cum se spune că ochiul stăpânului îngraşă animalul, acesta observă primele modificări apărute în comportamentul general al animalului.

La modul general, discutând, există multe specii de animale, fiecare specie putând fi afectată de un număr mare de boli (boli infecţioase, parazitare, medicale etc.), iar fiecare boală are simptomele ei.
În plus, o boală infecţioasă, de exemplu, poate evolua sub diferite forme: supraacut, acut, subacut sau cronic, iar fiecare formă are anumite exprimări clinice. Aşadar nu putem generaliza.

Doar medicul veterinar este cel care observă, cu ochiul de specialist, semnele unei anumite boli, care de cele mai multe ori nu sunt specifice, necesitând pentru confirmare analize de laborator.

Cu toate acestea, aşa cum spuneam, crescătorul de animale este primul care observă că ceva nu este în regulă cu animalul său. De exemplu, dacă vorbim de un câine, nu mai este la fel de jucăuş sau vigilent, nu mai latră ca înainte, a mâncat mai puţin sau deloc, are trufa uscată etc.; dacă vorbim de vacă nu a dat aceeaşi cantitate de lapte ca de obicei, nu a mâncat tot furajul, nu a băut apă suficientă, geme, nu mai rumegă; dacă vorbim de un cal refuză hrana sau apa, are facies spe­riat, se uită la abdomen, se trânteşte, nu poate să urineze etc.

În general, animalele bolnave preferă decubitul (stau culcate).

În afară de aceste semne generale pot să apară simptome particulare în funcţie de localizarea afecţiunii. De exemplu, dacă există tulburări digestive apar: diaree uneori cu sânge, constipaţie, meteorisme etc.; în cazul afecţiunilor aparatului respirator apar semne de la acest nivel: tuse, jetaj, respiraţie greoaie, sensibilitate toracică. În tulburări nervoase apar mişcări necoordonate, rigiditatea membrelor, a gâtului, capului, mişcări convulsive etc.

Dacă vorbim de aparatul de reproducere pot să apară anumite semne de la acest nivel ca avorturi, însoţite de mamite. De asemenea, la nivel cutanat pot să apară anumite modificări, pete, eczeme, mici noduli etc.

În concluzie, crescătorul de animale este primul care observă schimbarea stării de sănătate a animalului din gospodărie. Acesta este un lucru deosebit de important deoarece multe boli, trecând neobservate, se pot complica, ducând la moartea animalului sau devin tarate, compromise din punct de vedere economic. Starea de sănătate a animalelor nu se traduce doar prin lipsa bolilor, ci este acea condiţie fiziologică a animalului care permite exprimarea integrală a potenţialului lui productiv, fiind eliminat totodată şi riscul transmiterii unor boli contagioase la om (zoonoze).

Crescătorii de animale trebuie să apere sănătatea animalelor prin anumite măsuri de prevenţie precum:

• deparazitarea, internă şi externă (de 3-4 ori pe an) a tuturor animalelor din gospodărie, folosind produse antiparazitare destinate fiecărei specii: suspensii de ROMBENDAZOL 2,5% sau 10%, ROMBENDAZOL PLUS, ROMFENBENDAZOL; soluţii injectabile de ROMIVERMECTIN, ROMAVERMECTIN PLUS; comprimate ca ROMBENDAZOL F, ROMOXIBENDAZOL, ROMBENDAZOL SUPER, PARACAN.

• adăposturi adecvate pentru fiecare specie de animal (diferitele specii de animale trebuie adăpostite separat) igienizate prin dezinfecţii, dezinsecţii şi deratizări cu ROMPARASECT, DECONTAMINOL, RATIKILL, RATITOX.

• vaccinarea animalelor pentru anumite boli infecţioase de către medicul veterinar.

Compania ROMVAC oferă o paletă largă de medicamente pentru toate speciile de animale, precum şi asistenţă de specialitate în ceea ce priveşte diagnosticul de laborator.

Dr. Viorica CHIURCIU, medic veterinar
Doctor în ştiinţe medicale
REVISTA LUMEA SATULUI, NR. 4, 16-29 FEBRUARIE 2012

֩ Comentarii