Imprimati articolul

Nutreţuri folosite în hrănirea vacilor de lapte pe perioada de iarnă

Ţinând cont de faptul că în creşterea animalelor nu se poate face o separaţie, sub nicio formă, între principalele elemente ce ţin de triada rasă – masă – casă, nici în acest caz nu putem direcţiona subiectul propus numai pe o anumită zonă şi de aceea chiar din start putem face precizarea că modalităţile de hrănire sau strategiile nutriţionale avute în vedere pot lua diferite forme, dictate de o serie de împrejurări.

În fond, principalele măsuri impuse de asigurarea nutreţurilor pentru sezonul rece au în vedere în primul rând specificul  animalelor. În cazul de faţă, fiind vorba de vaci, se pune problema zonei geografice de încadrare a fermei şi, legat de aceasta, de rasa sau tipul de vacă din zona respectivă, de mărimea fermei şi a potenţialului animalelor din ferma respectivă şi, de asemenea, de tehnologiile de hrănire şi, mai ales, de posibilităţile proprii de aprovizionare care pot fi diferite de la o fermă la alta.

Am sesizat la mulţi crescători de vaci, în general la cei cu ferme mici, atunci când este vorba de asigurarea nutreţurilor pentru iarnă, o tendinţă, şi anume aceea de a crede că dispun de cantităţi mari de nutreţuri de volum privind numai partea cantitativă şi în mai mică măsură încărcătura în substanţe nutritive a acestora, fiind vorba de valoarea nutritivă.

M-am referit la acest parametru de calitate având în vedere corelaţia care ar trebui să existe între aportul de nutrienţi asigurat de fermier prin furaje şi necesarul animalelor care este destul de diversificat în funcţie de foarte mulţi factori. Doar dacă avem în vedere aceste două elemente ne putem gândi la alcătuirea unor raţii prin care să ne asigurăm că putem oferi animalelor nutrienţii necesari pentru a ne aştepta după aceea la producţii pe măsură.

Ce ar trebui să conţină o raţie optimă pentru o vacă în plină lactaţie în acest sezon? În primul rând, fânuri de bună calitate din pajişti naturale sau din culturi intensive de lucernă, trifoi sau graminee (raigras, golomăţ) şi chiar din borceag, date în cantităţi de 2-3 kg până la 10-12 kg în funcţie de zonă, ştiind că valoarea acestora depinde în mare măsură de planta din care provin, de momentul recoltării şi de condiţiile de recoltare, manipulare şi conservare.

Suculente - reprezentate atât de silozuri din porumb, sorg, orz, triticale, de multe ori constituind singure nutreţul de bază al raţiei, cât şi de sfecla furajeră, cartofi sau gulii. Pentru asigurarea concentratelor, unii fermieri folosesc, de regulă, amestecuri de cereale realizate în ferma proprie, fără adăugarea şroturilor sau a unor complexe vitamino - minerale, considerând că rumegătoarele îşi pot asigura în totalitate mineralele şi vitaminele prin intermediul rumenului de care dispun, concepţie total greşită.

Ce-i drept, pentru vacile cu producţii de până la 15 litri lapte pe zi nici asigurarea premixurilor şi nici chiar a concentratelor atunci când dispunem de furaje de volum de foarte bună calitate nu constituie o mare problemă. Mai delicată este situaţia când animalele sunt solicitate să producă peste 15 litri de lapte pe zi mai ales pe perioada de iarnă, când acestea nu mai dispun de nutreţuri proaspete, iar rezervele de vitamine şi minerale sunt mai scăzute.

În acest caz, problema care se iveşte este dată de criteriile după care se apreciază cantităţile de concentrate pe care ar trebui să le consume o vacă pentru a produce 15, 20, 25 sau 30 litri lapte pe zi. Şi mai important pentru majoritatea fermierilor este aprecierea raportului dintre furajele de volum şi concentrate, element esenţial în alcătuirea unor raţii cât mai economicoase. De altfel, se pune problema reducerii pe cât posibil a părţii de concentrate în favoarea voluminoaselor, cu condiţia ca cele din urmă să fie de bună calitate pentru a le putea înlocui parţial pe primele, dat fiind şi preţul lor ridicat însă, în acelaşi timp, împreună să poată asigura cerinţele nutritive energoproteice şi vitamino­minerale aferente categoriei de animale şi obţinerea unor performanţe la nivelul dorit de fermier.

În această direcţie, INCDBNA Baloteşti poate oferi crescătorilor de taurine, în mod special celor de vaci cu înalt potenţial productiv, atât nutreţuri combinate, concentrate proteino-vitamino-minerale (CPVM), care pot fi adăugate amestecurilor de cereale, cât şi premixuri (zooforturi).

Dr. ing. Ilie VOICU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.2, 16-31 IANUARIE 2012

֩ Comentarii