Imprimati articolul

NEVRUZUL, sărbătoarea musulmanilor

Cartea profesorului universitar dr. Ibram Nuredin, „Tradiţii şi obiceiuri ale turcilor din România“, aşază Nevruzul în rândul sărbătorilor care aduc, în fiecare primăvară, dragostea, prietenia, pacea şi solidaritatea.

Se sărbătoreşte la sfârşitul lunii martie şi, la fel ca la creştini, de Sfintele Paşti, de Nevruz se ciocnesc ouă vopsite în coajă de ceapă. Cojile se aruncă pe pământ, semnificând momen­tul lepădării de urât, de anotimpul rece, de greu­tăţi şi lipsuri. De aici şi zicala: „Până ce coaja oului nu va cădea, primăvara nu va sosi.“ În zilele Nevruzului, oamenii au casele curate, aranjate, pretutindeni plutind o atmosferă de sărbătoare. Toţi membrii familiei se îmbracă frumos, iar pentru a alunga bolile şi a intra sănătoşi în primăvară ard vechiturile şi sar peste flăcările ce se înalţă din focul aprins în cântece şi veselie. În Dobrogea, turcii, tătarii folosesc pentru Nevruz cuvântul Navrez, iar ca vestitori ai primăverii sunt ghioceii, narcisele, zambilele.

Ziua împăcării

Grupuri de patru, opt băieţi sau tineri, cu buchete de flori în mâini, umblă pe la case şi vestesc venirea primăverii cântând un cântec specific: Navrez Cirri. Grupurile sunt însoţite de muzicanţi, interpreţi la tobe şi trompete. În primăverile timpurii, tinerii agaţă în ramuri înflorite de cireşi, corcoduşi, caişi cadouri primite de la casele pe unde au fost în vizită: batiste dantelate, marame, batiste brodate. Dacă primesc fructe, rahat, bomboane le strâng pe toate în coşuri, apoi dansează. De sărbătoarea Nevruzului se curăţă mormintele, se aşază pietre funerare mormintelor noi, se plantează flori, iarbă, se rostesc rugăciuni. Săracilor li se împart fructe, bani şi mâncare.

Nevruzul este ziua împăcării, a bunei dispoziţii şi a bucuriei. Se organizează lupte între cocoşi, bivoli, întreceri hipice. Profesorul doctor Ibram Nuredin afirmă că: „Nevruzul este o sărbătoare universală, a întregii umanităţi, din punctul de vedere al religiilor monoteiste (mozaism, creştinism, islam). Aceste religii, ale „ popoarelor Cărţii“ (Talmud, Biblia, Coranul), sunt deopotrivă religii ale păcii, unităţii, frăţiei şi iubirii de oameni.“

Rodica Simionescu
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 7, 1-15 APRILIE 2010

֩ Comentarii