Imprimati articolul

Lucrările agricole în zona Moldovei

Dacă pentru cei mai mulţi dintre producătorii români iarna încheiată nu de mult, chiar dacă mai lungă, a creat premisele unui an agricol bun, primăvara a fost apreciată diferit în fiecare zonă şi asta ca urmare a oscilaţiilor de temperatură, dar mai ales a precipitaţiilor care, în final, s-au dovedit a fi totuşi benefice. Fapt este că mulţi dintre agricultori nu reuşiseră să intre în câmp nici la mijlocul lunii aprilie. Cei din partea Moldovei au avut însă norocul de partea lor se pare, aflându-se la această oră în grafic cu cea mai mare parte a lucrărilor.

Primăvara a venit cu bune şi rele

Domnul Aurel Placinschi, proprietarul societăţii Moldova Ţigănaşi, este unul dintre agronomii recunoscuţi ai judeţului Iaşi şi un nume consacrat în domeniul său de activitate. Cea mai mare parte a terenurilor pe care le exploatează se află în estul judeţului, pe malul Prutului. Din punctul său de vedere, iarna a fost una prielnică şi asta pentru că a reuşit să scoată cu bine în primăvară două culturi care în toamnă nu porniseră aşa cum trebuie. Este vorba de rapiţă şi orz, care, din cauza secetei de anul trecut, nu au răsărit după semănat, ci mult mai târziu.

Ele au intrat în iarnă într-o fază în care nu erau pregătite pentru a suporta gerurile destul de aprige din zona Moldovei dar, fiind acoperite cu zăpadă, au reuşit să treacă cu bine peste această perioadă. Dacă iarna a fost una favorabilă, nu acelaşi lucru se poate spune despre luna martie, când, timp de două săptămâni, temperaturile au oscilat frecvent între -10 grade C şi +10 grade C, lucru care a afectat tot culturile de rapiţă şi orz, acestea nereuşind să pornească în vegetaţie şi să recupereze întârzierile din toamnă. Ele au început să se dezvolte abia spre 1 aprilie.  „Ca debut, anul este bun“, afirmă domnul Placinschi. Şi, deoarece condiţiile climatice au permis acest lucru, la mijlocul lunii aprilie a reuşit să încheie semănatul culturilor din prima epocă, şi anume mazărea şi sfecla-de-zahăr, aceasta din urmă fiind deja răsărită.

Atenţie deosebită la combaterea bolilor!

În ceea ce priveşte culturile de toamnă, anul acesta o atenţie deosebită trebuie acordată cerealelor, care vor beneficia de tratamente suplimentare împotriva bolilor, apariţia acestora fiind favorizată de cantităţile de apă, care au fost mai mari decât în anii trecuţi.  În zona Moldovei, la rapiţă mai apare o problemă, aceea a creşterii suprafeţelor de rapiţă, care implicit sporeşte şi rezerva de dăunători. „În plus, avem vecini agricultori care fie nu ştiu, fie nu au posibilitatea să facă tratamentele aşa cum trebuie şi din acest motiv gradul de infestare este tot mai mare“, afirmă agronomul. Dăunătorii apar oricum şi ei ţin de altceva în afară de evoluţia vremii.

„La mijlocul lunii aprilie ne aflam la rapiţă la cel de-al treilea tratament împotriva dăunătorilor şi cred că, în final, vom ajunge la cinci stropiri. Acelaşi lucru se poate spune şi la orz şi grâu, unde, pe lângă erbicidare, am introdus şi tratamentele foliare. Iarna a fost aşa cum a fost, primăvara a venit cu destul de multă umiditate şi se impun două tratamente şi pentru bolile de la grâu şi orz“, mai spune domnul Placinschi. Pentru a avea certitudinea calităţii, cel puţin la grâu, investiţia în substanţele chimice este una substanţială, ajungând chiar cu 100 de lei în plus la hectar. Încă de acum două săptămâni s-a semnalat un atac mare de făinare şi încep deja să apară bolile specifice spicului, şi anume septorioza, fuzarioza şi ruginile.

Valentina ŞOIMU
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 9, 1-15 MAI 2010

֩ Comentarii