Imprimati articolul

Legământ cu natura

Între legământul său şi al celor care, cu 20 de ani în urmă, scoteau la „bătaie“ blestematul pariu cu agricultura este, cum s-ar spune, o distanţă cosmică. Abia înscăunat în fotoliul de conducere a Administraţiei Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare, inginerul Cornel POPA are ambiţia să facă din România a doua, dacă nu chiar prima forţă hidroameliorativă a Europei.

Conştient de riscul înfruntării cu pârjolul care ameninţă cu deşertificarea o fâşie de pământ ce se întinde din Dobrogea până dincolo de ţinutul Mehedinţiului, domnia sa pune la cale o strategie de autoapărare care să scoată de sub pârjol primele 900.000 de hectare amplasate în perimetrele irigabile ale ţării.

Marea schimbare, managementul

Inginerul Cornel Popa nu vine la conducerea sistemului hidroameliorativ pe un loc gol, cum s-ar spune. Predecesorii săi cu vocaţie în domeniu au făcut cât le-a stat în puteri pentru ca investiţiile masive ale statului în acest sector să fie trainice.

Fapt este că, în destule zone, reabilitarea sistemelor hidroameliorative deţine o componentă care, exploatată judicios, poate constitui cu adevărat o stavilă în faţa vitregiilor naturii.

Pentru a-şi argumenta convingerile, directorul general al ANIF face trimiteri la acele sisteme de irigaţii care, în condiţiile de arşiţă ale României, asigură obţinerea unor recolte de nivel mondial. Spre exemplificare, domnia sa nominalizează zonele din incinta îndiguită a Dunării, aflate în arendarea sau concesionarea unor agronomi de mare valoare profesională, precum şi perimetrele irigabile din Bărăgan şi alte zone agricole ale Câmpiei Române, unde organizaţiile utilizatorilor de apă, dar mai ales managerii societăţilor şi fermelor agricole au în frunte specialişti adevăraţi.

Desprinderea de trecut

Când aduce în discuţie această chestiune delicată, inginerul Cornel Popa vorbeşte de pe poziţia copilului care a văzut pe viu metamorfoza câmpiei din sudul Olteniei. Construcţia celui mai mare şi modern sistem de irigaţii din ţară – Sadova-Corabia – a schimbat destinul agricol şi rural al multor localităţi.

Fapt este că el vrea să rămână în istoria postdecembristă a hidroamelioraţiilor ca primul demnitar care a reuşit să pună în stare de funcţionare jumătate dintre sistemele de irigaţii ale României, adică 1,5 milioane de hectare. La data la care vorbim, sistemele de irigaţii pot asigura alimentarea cu apă a 900.000 ha. Totul depinde de interesul sau dezinteresul proprietarilor de pământ.

Garanţii sigure există în cazul celor 500.000 ha pentru care există contracte ferme cu organizaţiile utilizatorilor de apă.

La serviciu oltean, acasă ardelean

Pe cât de iute şi aprig este atunci când se află în post, la serviciu, pe atât de blând este olteanul din Desa-Calafatului acasă, în sânul familiei. Această stare de linişte a fost întreţinută mai ales de soţia sa, Daniela, o ardeleancă din inima ţinutului hunedorean. Ea i-a fost alături în zilele de glorie profesională. Adică în anii în care au construit, la fostul IAS Moţăţei, una dintre cele mai frumoase livezi din România. Tot ea l-a încurajat să vină la Bucureşti să-şi împlinească marele vis: acela de a da câmpiilor ţării rodnicia de care nu au avut parte până acum.

I.BANU, I. POP
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.9, 1-15 MAI 2009

֩ Comentarii