Imprimati articolul

La Piatra-Neamţ s-a deschis „Lada cu zestre“

Costume populare din stânga şi dreapta Prutului, ceramică de Horezu, măşti, instrumente muzicale, icoane pe sticlă şi multe altele reunite la Festivalul de Artă Populară „Lada de zestre“ de la Piatra-Neamţ.

• Şaizeci de meşteri populari din întrega ţară;
• Creatori populari şi colecţionari;
• În judeţul Neamţ reînvie meşteşugurile populare.

Ajunsă la cea de a IV-a ediţie, manifestarea a reunit peste 60 de meşteri populari şi, pentru prima dată, colecţionari de artă populară cum ar fi Nicolae Popa din Târpeşti – creator popular şi proprietarul unui muzeu cunoscut în afara hotarelor ţării - sau Veronica Tânăru din Săbăoani, deţinătoarea unei impresionante colecţii de costume populare de mare frumuseţe.

Breaza – localitatea ţesătoarelor

La un stand atrage atenţia o diplomă eliberată de Smithsonian Institute, iar alături o fotografie cu doamna Hillary Clinton, întreţinându-se cu stăpâna locului, doamna Iulia Goran. „Sunt amintiri din 1999, când am făcut parte dintr-o delegaţie de meşteri populari care au prezentat în Statele Unite arta populară şi gastronomia românească“. O întreb ce le-a oferit atunci vizitatorilor.

„Sărmăluţe în foi de viţă, la care era o coadă nesfârşită, şi ţesăturile pe care le prezint şi aici vizitatorilor nemţeni: ii din pânză de in, cămăşi de mătase, eşarfe cu motive populare, feţe de masă brodate ş.a. care s-au bucurat atunci, ca şi acum, de mare căutare.“

Aflu că în Breaza numărul celor care continuă să lucreze arta populară este deosebit de mare. Mai toate femeile din orăşelul nostru, îmi spune doamna Goran, au lucrat la o cooperativă meşteşugărească ce s-a desfiinţat după 1990 şi care continuă această activitate, astfel încât se poate spune că Breaza este un loc în care frumosul se îmbină cu tradiţia.

Se pierde tradiţia

Maria Brânzucă a scos din lada de zestre un costum popular care a aparţinut soţului ei şi câteva cuverturi şi păretare ţesute din lână vopsită în culori naturale. „Vedeţi, îmi spune, sunt obiecte care nu au moarte. Sunt atât de frumoase şi am venit să le arăt şi celor mai tinere care, din păcate, nu mai sunt interesate să continue meşteşugul ţesutului şi al lucrului de mână. Cu noi dispare şi această artă.“

Înapoi la rădăcini

Între meşterii olari, şi Eusebiu Iacinschi din Botoşani, care a prezentat aşa-numita ceramică de Kuty, cu motive specifice zonei, care aduce aminte de cahlele descoperite de arheologi în Cetatea Sucevei. Sunt căutate astfel de produse? „În mod deosebit, îmi spune dumnealui, de românii plecaţi peste hotare. Ajunşi acolo, mi-au spus mulţi dintre ei, simt la un moment dat nevoia să aibă ceva de acasă. Vin în concedii şi cumpără ulcioare, străchini pictate şi alte obiecte care le vor împodobi locuinţele şi le vor ogoi dorul de acasă.“

„Actuala ediţie a Târgului, ne-a declarat doamna Anca Afloarei, director la Direcţia Generală pentru Programe şi Dezvoltare Rurală din cadrul Consiliului Judeţean Neamţ, este, dacă vreţi, materializarea unui proiect care vizează revitalizarea meşteşugurilor tradiţionale din această frumoasă parte a Moldovei.

Pentru aceasta vom înfiinţa, începând din toamnă, cu toată criza, clase în care meşteri pricepuţi – şi aţi văzut că avem destui talentaţi – vor preda celor tineri arta cusăturilor, a ţesutului, sculpturii în lemn, cojocăritului ş.a., astfel încât toate aceste străvechi meşteşuguri să continue. De asemenea, în măsura în care va exista posibilitatea în unele comune de pe Valea Muntelui, dar şi la Săbăoani, de exemplu, vom înfiinţa puncte muzeistice care vor prezenta localnicilor şi vizitatorilor exponate reprezentative pentru arta populară din zonă.

Stelian Ciocoiu
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.14, 16-31 IULIE 2009

֩ Comentarii