Imprimati articolul

La mintea cocoşului

Uite că nu pricep şi pace. Şi nu pentru că aş fi greu de cap. Or că, Doamne fereşte, nu gândesc pozitiv vizavi de toate cele câte se întâmplă în minunata şi prospera noastră ţărişoară.

Dar, să-mi explice şi mie cine poate, cum se face că, după tot tam-tamul produs de către primari, Oficiul pentru Protecţia Consumatorului, organele competente şi jandarmerie în legătură cu stârpirea comersanţilor ambulanţi de produse agroalimentare – am zis stârpire şi nu întâmplător pentru că aceşti neguţători sunt dăunători, căpuşele ţăranilor – cum se face, aşadar, că în plin centrul Bucureşcilor, de pildă, dar nu numai acolo, la numai câţiva paşi de Poliţia Capitalei aceiaşi şi aceiaşi indivizi şi individe, din primăvară şi până în iarnă, scot la vânzare, pe asfalt cum altfel, roadele pământului pe care, în mod sigur, nu-l cultivă şi nici nu-l îngrijesc.

Nu lipsesc desigur nici că se putea altfel mai ales în preajma Crăciunului şi a celorlalte sărbători carnea de porc şi preparatele aferente – cârnaţi, slană, şorici şi caltaboşi – că tot umblă zvonul cu dioxina. Şi după ce practică acest comerţ ilicit şi în totală contradicţie cu normele igienico-sanitare, te înşală cu talent şi aplicaţie şi la cântar. Başca preţurile de speculă.

Am zărit, e drept, prin zonă şi o maşină de culoare alb-albastră şi cu girofaruri, dar am mai văzut, cu proprii mei ochi, cum cei în uniformă primeau şi şpaga de rigoare. În bani şi în natură că de, famelie mare, remuneraţie după buget, mică, coane Mitică… Repet, totul se petrece la câţiva paşi de Poliţia Capitalei. Şi, din păcate, în multe alte locuri. În văzul lumii. Cu total dispreţ pentru amărâtul de cetăţean care-şi numără de zeci de ori puţinii gologani pe care îi are în pungă. Doamne fereşte, câţi or mai rămâne după ce ne va lovi nedorita, dar de neevitat criză…

Că neguţătorii ambulanţi n-au ruşine şi sunt groşi de obraz, se ştie de când lumea. Ne aşteptăm însă ca cei plătiţi din buzunarul nostru, al tuturor, să priceapă odată pentru totdeauna că nu pentru a lua peşcheşuri, nu pentru a închide ochii la speculă şi fărădelege sunt angajaţi şi remuneraţi. Pentru că, dacă lucrurile merg tot cum au mai mers, iar câinii latră şi caravana trece nu e de mirare, ba dimpotrivă e chiar la mintea cocoşului că un judecător e atacat şi bătut în plină zi, cum s-a întâmplat, că fetiţelor li se fură lănţucurile de la gât şi cerceii din ureche, cum vai se întâmplă adesea, iar pensionarilor bruma de pensie, pentru care au muncit o viaţă întreagă. De vorbe, domnilor cu epoleţi ori fără, am tot auzit şi ne-am cam săturat. Ce-ar fi să treceţi la fapte? Pe bune, nu doar de ochii lumii şi de gura presei. În rest, sănătate, mult noroc şi vin bun în boloboc. Prim-ministru-i domnul Boc?!

Gogu Pintenogu’
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.1, 1-15 IANUARIE 2009

֩ Comentarii